cel mai adanc foraj

Cel mai adanc foraj din lume stiti unde este?

Ştim mai multe lucruri despre galaxii aflate la ani lumină de noi şi atât de puţine despre ce se află la câţiva kilometri sub scoarţa Pământului. Acesta este motivul pentru care în anii ’70 cercetătorii sovietici au decis să sape cea mai mare groapă din lume.

Au avut nevoie de 24 de ani în care au săpat, cu unele întreruperi, în scoarţa Pământului şi au creat Groapa de foraj de la Kola. Aceasta are 12.261 kilometri adâncime, deci este mai adâncă decât orice punct al oceanelor şi este situată în peninsula cu acelaşi nume.

Groapa este rezultatul unei săpături făcute de experţii URSS, într-un proiect ambiţios prin care se dorea să se ajungă cât mai aproape de miezul Pământului.

Ideea a fost propusă în anul 1962 şi repartizată Consiliului Știintific Interdepartamental pentru Studiul Interiorului Pamântului şi pentru Foraje de Mare Adâncime. Trei ani mai târziu a fost ales şi locul pentru foraj, la zece kilometri vest de oraşul Zapolyarny.

Pe 24 mai 1970 a început forajul în Peninsula Kola, fiind folosite un “Uralmash-4E” şi un “Uralmash-15000” ca instrumente.

În ciuda demersurilor ştiinţifice istorice ale cercetătorilor sovietici, ei nu au reuşit să ajungă nici măcar până la mantaua Pământului, adâncimea gropii reprezentând doar 0,002% din adâncimea totală care trebuie parcursă până la centrul planetei noastre.

La cea mai mare adâncime, temperaturile din groapa forată depăşesc 180 de grade, aproape dublu faţă de estimările specialiştilor, fapt ce a făcut imposibilă continuarea forajului. Lucrul a fost oprit integral în anul 1994.

Descoperirile lor au fost însă unele pe măsura efortului. Oamenii de ştiinţă au găsit fosile microscopice ale unor organisme unicelulare (vechi de peste 2 miliarde de ani) la 7 kilometri adâncime. Ei au găsit totodată, apă, lucru care i-a surprins având în vedere că se credea că la o astfel de adâncime nu ar exista apa. Lichidul provenea chiar din rocile minerale.

Acum, groapa de foraj este astupată cu un capac din metal şi poate fi găsită cu greu printre ruinele vechii staţii de cercetare.

 

Sursă – omofon.com

Mai mult
ape termale

Cele mai bune locuri cu ape termale unde să fugi în luna septembrie

Zona de nord vest a României adăposteşte numeroase izvoare de ape termale, minerale şi sulfuroase extrem de benefice pentru organismul uman , iar judeţul Satu Mare se poate mândri cu o treime din apele termale din întreaga ţară.

Cu temperaturi cuprinse între 40 şi 75 de grade Celsius şi bogate în săruri minerale, apele termale sunt indicate pentru tratarea afecţiunilor dermatologice, neurologice, ginecologice sau reumatismale.

Sunt aproximativ 20 de localităţi care au resurse destul de semnificative de ape termale şi minerale. Apele termale şi minerale sunt omniprezente în localităţi precum: Bixad, Beltiug, Carei, Satu Mare, Tăşnad, Vama, Acâş, Ady Endre, Certeze, Ghenci, Doba, Mădăras, Oraşul Nou, Tarna Mare, Valea Vinului, Valea Măriei, Foieni, Turţ, Negreşti Oaş.

Există câteva băi termale în Satu Mare care sunt recunoscute în ţară pentru multiplele beneficii ale apelor izvorate din pământ. Una dintre acestea este staţiunea turistică Tăşnad, care dispune de trei bazine în aer liber cu apă termală, precum şi de cabine amenajate pentru masaje recuperatorii şi reflexoterapie. Tăşnadul are unele dintre cele mai mari izvoare geotermale din regiune. Apa termală, care are o temperatură de suprafaţă de 72 grade C şi o mineralizare totală de 9,84 g/l, este predominant clorurată-bicarbonatată-sulfatată şi sodică- calcică-magneziană în prezenţa amoniului şi a potasiului. Potrivit recomandărilor Institutului de Medicină Fizică Balneoclimaterică şi de Recuperare Medicală din Bucureşti, apa termominerală de la Tăşnad poate fi folosită în cura externă.

Totodată, apă termală din Acâş forată de la o adâncime de 1.800 de metri are calităţi deosebite, fiind utilizată de sute de ani. Staţiunea din localitate are în sezon câte 2- 3 mii de vizitatori pe weekend. Ştrandul din Mihăieni are o apă termală la fel de valoroasă, fiind recunoscută deja pentru proprietăţile sale curative. El poate primi vizitatori chiar şi pe timp de iarnă, deoarece temperatura apei din bazinele neacoperite este ridicată chiar şi în anotimpul rece. Istoria apei termale de la Mihăieni a început în anii ‘80 când în zonă s-au făcut foraje în căutare de noi resurse petroliere. Surpriza a fost descoperirea altei bogăţii, o apă termală extrem de valoaroasă care ţâşneşte de la 1400 metri adâncime, la o temperatură de 80°C.

Turţ Băi este o staţiune situată la 20 de kilometri de Satu Mare. Apele de aici conţin clor, sulf, calciu şi magneziu şi sunt benefice pentru afecţiunile reumatismale şi ginecologice. La 15 kilometri de Carei se află satul Ady Endre, satul natal al poetului, unde se găseşte şi o casă memorială. Turiştii vor găsi aici şi izvoare cu apă termală, cu o temperatură de 72 de grade Celsius. Apele conţin clor şi sodiu şi sunt indicate pentru afecţiunile reumatismale, endocrine şi ginecologice.

Ştrandul din Carei este funcţionabil şi dispune de patru bazine, dintre care unul este olimpic, unul pentru toate vârstele, iar două sunt pentru copii. De asemenea, ştrandul termal din municipiul Satu Mare a atras mii de turişti anul trecut, după ani de zile de lucrări care parcă nu se mai finalizau. Sătmărenii erau nevoiţi să evadeze la ştrandurile din Ungaria pentru a se bucura de remediile apei termale.

sursă – www.gazetanord-vest.ro

Mai mult