Monthly Archives: septembrie

Programul Casa Verde 2016 si Programul Casa Verde Plus 2016 se vor adresa atat populatiei cat si ONG-urilor, institutiilor publice, primariilor si locatiilor de cult. Se vor putea obtine finantari pentru instalarea de panouri solare, pompe de caldura, termosisteme din materiale ecologice, sisteme de acoperișuri verzi, sisteme de monitorizare și eficientizare a consumului de energie, apă, gaz și sisteme eficiente de iluminat pe bază de LED cu consum redus de ener­gie și durată de viață superioară.

Sunt alocate fonduri pentru panouri solare, pompe de caldura sau pentru construcţia de acoperişuri verzi, din cânepă şi lână. În total, este vorba despre 138 de milioane de lei, bani pentru persoane fizice, instituţii publice şi biserici. Proiectul va fi lansat, oficial, în mai puţin de o lună. Banii vor ajunge pentru 10.000 de beneficiari, estimează autorităţile.

Statul finanţează complet cumpărarea panourilor solare pentru încălzirea apei şi mare parte din costul pompelor de căldură. Deci este cazul să apelați cât mai repede la EcoDrill.

Pentru panouri solare persoanele fizice vor primi o finanțare de maximum 6.000 de lei(finanțare de 100%), suficientă pentru achiziția unui sistem care să asigure apa caldă menajeră în­tr-o casă standard. Pentru cei care vor să folosească pompele de căldură, finanțarea prin AFM este de maximum 8.000 de lei, adică aproximativ 70-80% din costul unui astfel de sistem complex. Așadar, vor fi eligibile pentru finanțare cheltuielile de achiziție a sistemelor de încălzire ce folosesc energie regenerabilă și cele cu montajul și punerea în funcțiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, în măsura în care vor fi făcute doar după semnarea contractului de finanțare nerambursabilă.

Persoanele fizice care doresc sa depuna cerere de finantare prin Programul Casa Verde 2016 trebuie sa fie proprietari sau coproprietari ai terenului și ai casei pentru care se va instala sistemul de încălzire nepoluant, iar imobilele nu trebuie sa facă obiectul unui litigiu în instanță, unei revendicări legale ori unei proceduri de expropriere pentru utilitate publică.

Alte condiții vor fi ca solicitanții să nu aibă datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale și să nu fi fost condamnați în trecut pentru infracțiuni contra mediului.

În ceea ce privește dosarul de finanțare ce va trebui depus la AFM, propunerea de act normativ aflată în consultare publică prevede necesitatea următoarelor documente:

• cererea de finanțare nerambursabilă (original);
• o declarație pe propria răspundere a solicitantului (în original);
• actul de identitate al solicitantului (copie);
• extrasul de carte funciară pentru informare (emis de maximum 30 de zile) sau extrasul de carte funciară pentru autentificare ce atestă dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra terenului și casei unde se implementează sistemul de încălzire (original);
• documentul eliberat de autoritatea publică locală, care atestă adresa imobilului, în situația în care adresa de implementare din cererea de finanțare diferă de cea din extrasul de carte funciară;
• copia cărții funciare și extrasul de carte funciară individuală;
• pentru imobilele deținute în coproprietate se va depune o declarație notarială, semnată de toți coproprietarii, din care să reiasă că pentru imobilul respectiv se va depune o singură cerere de finanțare, precum și persoana solicitantă;
• certificatul de atestare fiscală privind plata obligațiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original) de organele competente teritorial;
• în cazul în care domiciliul solicitantului este diferit de locul de implementare, se va depune și certificatul de atestare fiscală privind plata obligațiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original), eliberat de către organele competente din zona implementării proiectului;
• certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de către unitatea teritorială a Fiscului (original);
• certificatul de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de către organul teritorial al Ministerului Afacerilor Interne (original);
• o adeverință privind existența contului bancar al solicitantului finanțării, emisă de o bancă comercială, sau extrasul de cont.

Pentru instituțiile publice
Cuantumul finanţării pentru instituţiile publice nu poate depăşi valoarea de 2.000.000 lei. Cuantumul finanţării pentru unităţile de cult nu poate depăşi valoarea de 500.000 lei.

În cadrul Programului se pot realiza proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.

Cuantumul finanțării

Valoarea finanţarii este de până la maximum 500 000 lei, aferentă cheltuielilor eligibile.
Finanţarea nerambursabilă, asigurată de Autoritate, se acordă în cuantum de până la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului.
În cadrul Programului, solicitantul poate beneficia de o singură finanțare în cadrul sesiunii;

Tipuri de imobile eligibile

Unităţi şi instituţii de învăţământ, Unități medico-sanitare și spitale, Centre maternale, Cămine pentru persoane vârstnice, Centre reabilitare, Cantine sociale, Adăposturi de noapte, Centre de plasament ale copilului;

Scopul programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea consumului de energie utilizată în clădiri, eficientizare energetică prin stimularea utilizării materialelor izolatoare fabricate din surse regenerabile şi fără Compuşi Organici Volatili.
Obiectivul programului este creșterea numărului de locuințe certificate energetic cu cel puţin o clasă superioară faţă de cea existentă;

Condițiile meteo își pun din nou amprenta asupra producției agricole din România. Dacă producția de grâu a fost una record, recoltele de toamnă sunt afectate de secetă.

Recolta de porumb a României a fost estimată la 8,75 milioane de tone, în scădere cu 4,6% (minus 0,45 mil. tone) față de prognoza precedentă a traderului ADM. Și alte prognoze oficiale arată scăderi importante față de nivelul de 10,7 milioane de tone văzut de Comisia Europeană în iulie.

Tăierile consecutive reflectă condițiile meteo dificile din teren cu care s-au confruntat în această vară fermierii din România, respectiv secetă și temperaturi ridicate în special în sudul, sud-estul și estul pieței locale, scrie AgroFinanciar.ro.

Prognoza curentă arată un minus de 2,6% față de rezultatele oficiale ale recoltei de porumb din toamnă anului trecut, când producția a fost cu circa 35% mai mică față de vârful atins în 2014 (aproape 12 milioane de tone).

Potrivit analizei agrofinanciar.ro, o recoltă totală de porumb de 8,75 milioane de tone ar fi cel mai scăzut nivel din ultimele patru sezoane în România și un minus de 12,4% față de media ultimilor cinci ani. O astfel de recoltă corespunde unei productivități medii de numai 3,75 tone/hectar pe plan local.

Producția medie de porumb la hectar din România este cea mai mică din Uniunea Europeană, nivelul fiind cu 40% mai mic față de media blocului comunitar.

Dar România va reuși și în acest an să își păstreze a doua poziție în topul celor mai mari producători de porumb din UE, după Franța, în condițiile în care suprafața de 2,45 milioane de hectare acoperită cu porumb este de departe cea mai mare din Europa.

Chiar ministrul agriculturii, Achim Irimescu, remarca recent la un eveniment organizat în județul Ialomița că „ne dorim ca România să devină cel mai important producător de porumb din Uniunea Europeană, dar deocamdată Franța, cu o suprafață cultivată mai mică decât a țării noastre, obține o producție mai mare, asta și din cauza faptului că fermierii români nu au posibilitatea să aplice tehnologii adecvate”. 

Situație similară și la floarea-soarelui 

România este și cel mai mare cultivator de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, dar și la această recoltă ar putea pierde prima poziție în topul producătorilor. Potrivit unui raport al COCERAL, asociația europeană a traderilor de produse agricole, Ungaria și Bulgaria vor avea producții mai mari de floarea-soarelui în această toamnă.

Astfel, recolta României este estimată la 1,67 milioane de tone, cu 15% mai puțin decât în prognoza de acum trei luni, și cu 6% mai mică decât producția realizată anul trecut. Randamentul este văzut de COCERAL la 1,75 tone/hectar, față de estimarea de 1,9 t/ha în prognoza din iunie.

Și producția altor țări europene va fi afectată de secetă, în timp ce în zone ca Austria, Ungaria sau Grecia, randamentul crește.

Ca și în cazul altor produse cerealiere sau oleaginoase, România este susținută în topurile regionale de suprafețele acoperite, în timp ce eficiența este mediocră, comentează AgroFinanciar.ro.

Economia locală este cel mai mare cultivator de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, dar productivitatea medie este abia a zecea între cei paisprezece cultivatori comunitari ai acestui produs.

România are o productivitate medie la floarea-soarelui cu 10% mai mică față de media europeană și este depășită și de principalii doi competitori regionali – Bulgaria (2,2 tone/ha) și Ungaria (3 tone/ha).

„După chimizare, irigarea culturilor este una din verigile importante în obținerea unor producții agricole mari, sigure și stabile”, susține Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al fermei botoșănene Proagro – Dorohoi și deținătorul unei doctorat în menagementul exploatațiilor agricole în sistem irigat din Terasa Viziru-Cazasu, județul Brăila.

Structura de cultură a fermei administrate de societatea comercială SC Proagro SRL Dorohoi – Botoșani – este diversificată anume pentru a realiza un asolament corespunzător: 1.500 ha cu porumb și floarea-soarelui, 600 ha cu grâu, 300 ha de rapiță, restul suprafeței fiind cultivată cu orzoaică de primăvară, cartofi și soia. Discuția purtată cu Gheorghe Danieliuc este una aplicată. Acum își pune în valoarea știința și experiența adunate în cei 43 de ani și opt luni de producție la o fermă de câmp întinsă pe 2.500 ha.

Culturi sub stres termohidric

„Și în acest an, stresul termohidric a pus la grea încercare plantele de cultură. În două rânduri, seceta și o brumă târzie ne-au lovit rău grâul, am evaluat o pierdere de circa jumătate din recolta de boabe. Așa că ne-am închis cu o producție medie la hectar de 3.100 kg. Grâul a fost valorificat la prețul pieței de la momentul recoltării – 50 de bani kilogramul. Cultura nu este rentabilă la producțiile scăzute, profitul la grâu a scăzut sub limita posibilă, la o primă, socoteală ar fi o pierdere de peste 1.000 de lei la hectar”, a susținut Gheorghe Danieliuc.

Nici rapița nu a oferit suficiente motive de satisfacție; seceta pedologică și arșița atmosferică s-au manifestat în perioada critică a culturii (înflorire și fecundare), fenomene care au influețat negativ evoluția vegetativă a plantelor. Cu toate acestea, la recoltare s-a obținut o producție de ceva mai bine de 3 tone la hectar, comercializată la prețul de 1,5 lei/kg, fapt ce a mai înviorat un pic profitul fermei.

Și culturile de porumb și de soia au suferit din plin efectele nefaste ale lipsei acute de apă, fiind calamitate în proporție de mai bine de jumătate – porumbul și de peste două treimi – soia.

„După cum s-a pornit în vegetație, cultura promitea o medie de peste 14 tone/ha, acum suntem mulțumiți să ne închidem și cu 6 tone de boabe la hectar. Cu siguranță că la porumb, cel puțin în județele din nordul Moldovei, prețul mălaiului nu este așa de atrăgător. Se învârte în jurul a 50 de bani kilogramul și chiar sub acest nivel. Nu ne avantajează deloc, mai ales în anul acesta greu”, a explicat consilierul tehnic al fermei botoșănene.

Floarea poate “înviora” un pic profitul

În schimb, sub raport productiv, ceva mai bine se stă la floarea-soarelui. „Avem în cultură sămânță hibridă performantă cumpărată de la companiile Monsanto și Pioneer, am semănat-o la începutul epocii optime și a depășit cu bine perioada critică. Sperăm la o producție de peste 3.100 kg la hectar. Deocamdată, nu s-a luat nici o decizie privind destinația recoltei, prețul oferit de 1,1 lei/kg este extrem de mic, probabil o vom stoca în speranța unei creșteri a ofertei la preț”, a susținut Gheorghe Danieliuc.

Potrivit acestuia și producția de cartofi de pe cele 30 ha cultivate a avut serioase probleme de pe urma secetei. Soiurile plantate în câmp sunt Carrera și Red Scarlet, de proveniență olandeză, rezistente la secetă, dar din cauza fenomenelor climatice nefavorabile nu s-a reușit hrănirea corespunzătoare a culturii. Practic, nu s-au dizolvat îngrășămintele. Cu trei ani în urmă, în ferma botoșăneană recolta obținută a fost de peste 80 de tone la hectar, iar anul trecut abia s-au strâns 16 t/ha.

Totuși, se poate spune că producția acestui an este aproape dublă față de cea din 2015. Însă rămâne aceeași problemă: valorificarea, grevată de prețurile mici ale pieței. Menținerea unui nivel scăzut al prețurilor este determinat de importurile cam neortodoxe provenind din Polonia.

Cheltuielile, sub control

„În general, aplicăm tehnologii de cultură intensivă, ceea ce ne duce cu cheltuielile pe unitatea de suprafață spre niveluri maxime. În același timp, căutăm prin toate mijloacele să mai reducem din ele. Gama performantă de mașini și utilaje agricole de care dispunem ne permite să realizăm lucrări conservative la prelucrarea solului, astfel încât să aducem la jumătate consumul specific de carburant și lubrifiant. Plus de asta, căutăm să optimizăm pe cât posibil fluxul recoltare – transport – depozitare în campaniile agricole”, a precizat specialistul.

Ploile din ultimele zile nu au ajuns si in judetul Botosani, unde seceta este atat de grava, incat a fost declansata stare de alerta. Fantanile au secat, iar oamenii platesc pentru o galeata de apa adusa de la mare distanta.

Animalele se prapadesc de sete si culturile s-au uscat pe camp. In urma alertei, primarii sunt obligati sa-i ajute pe cetateni. Si alte zone ale tarii sunt afectate de seceta.

In Dangeni, judetul Botosani, satenii nu mai au nici apa de baut. Majoritatea fantanilor au secat, iar batranii sunt nevoiti sa-i plateasca pe cei mai tineri sa le aduca apa potabila de la distante mare. O galeata se vinde cu 10 lei.

Puturile sunt la 30-40 de metri si nu mai au apa, explica primarul. Nici macar animalele nu accepta apa care se mai gaseste prin fantani, fiindca e plina de mal si impuritati. Pamantul e tare ca piatra si doar plugurile foarte puternice il pot strapunge.

Cei care au ferme de animale platesc cisternele sa le aduca apa de la 30 de km distanta. Pompierii nu mai fac fata solicitarilor.

In judetul Botosani seceta a afectat peste 70 de mii de oameni. Dar in urma decretarii starii de alerta autoritatile trebuie sa le asigure apa potabila si menajera.

Si in judetul Constanta campurile par niste platforme din beton. Aici a plouat o singura data in ultimele 6 luni. Fiecare metru patrat de pamant ar avea nevoie de trei galeti de zece litri de apa pentru a salva culturile de toamna.

In august, ministrul Agriculturii anunta ca bilantul culturilor afectate de seceta ajunsese la 350 de mii de hectare. Si desi ministerul a umplut canalele de irigatii cu apa, agricultorii nu le-ar fi folosit din cauza pretului mare al apei. Bugetul pentru irigatii s-a triplat in 2016 fata de anii precedenti, la 145 mil. euro.

Si nivelul Dunarii e atat de scazut incat, la Galati au aparut insule de nisip chiar pe mijlocul fluviului. Cotele Dunarii sunt cu mult sub media multianuala. Din cauza nivelului scazut al Dunarii, pe mijlocul fluviului, la Galati, au reaparut insulele de nisip care au fost vizibile si in vara anului trecut. Navigatorii se tem, de aceasta data, ca Dunarea ar putea sa inghete la iarna din cauza cotelor mici.

Navigatorii spun ca sunt obisnuiti sa se descurce si in astfel de conditii si, cu ajutorul radarelor, ocolesc insulele care i-ar putea face sa esueze. Din pacate pana la sfarsitul anului nu sunt anuntate precipitatii insemnate. Luna octombrie se anunta secetoasa, iar noiembrie si decembrie vor fi mai calde decat media normala, au anuntat meteologii.