Istoria clasificarii solurilor din Romania ne intoarce in timp, in anul 1906. Aceste cercetari asupra solurilor din tara au depubat odata cu infiintarea institutului geologic din Romania, unde, fondatorul pedologiei moderne romanesti Gheorge Munteanu-Murgoci impreuna cu Emanoil Protopopescu-Pake (Pache) si P. Enculescu au creat prima harta a solurilor din tara noastra.

 

In acest articol vom discuta despre clasificarea solurilor, cateva dintre cele mai intalnite in tara noastra si forajele potrivite in functie de acestea.

 

Clasificarea solurilor

 

Prima clasificare a fost bazata pe principiile clasificarii genetice a scolii de pedologie rusesti, ce a fost fondata de Vasili V. Dokuceaev. Clasarea lor se facea conform profilului lor, fiind o stransa dependenta de factorii pedogenetici si procesele pedigenetice.

 

Sistemul nostru de clasificare a solurilor este format din: clasa, tipul si subtipul, varietatea, familia, varianta si specia texturala.

 

Clasa solului – totalitatea solurilor ce au un profil morfologic care prezinta un anumit caracter pedogenetic esential, considerat diagnostic, pentru clasa respectiva.

 

Tipul solului – grupa de soluri ce este caracterizata de o manifestare specifica a unuia sau mai multora din elementele diagnosticului.

 

Subtipul solului – subdiviziune a unui tip de sol.

 

Varietatea solului – subdiviziune separata in cadrul subtipului de sol. Se tine cont de urmatoarele catacteristici: salinizare, gradul eroziunii, alcalinizare, colmatarea solului.

 

Familia solului – subdiviziune separata in cadrul subtipului si varietatii solului. Aceasta este in functie de natura materialului parental si compozitia granulometrica.

 

Varianta solului – cea mai in detaliu unitate taxonomica. Aceasta a fost conceputa pentru a afla influenta antropica asupra solului.

 

Specia texturala a solului – reflecta in detaliu caracteristicile texturate ale solului cand vine vorba de cele minerale sau gradul transformarii organice cand vine vorba de soluri organice si variatia pe profil.

 

In ce priveste realizarea unor puturi de mica, medie sau mare adancime, conteaza aflarea litologiei solului, dar si zona unde urmeaza a fi efectuate astfel de foraje puturi, intrucat alegerea sistemului gresit poate cauza diverse probleme, precum colapsarea gaurii sau ineficienta in a strapunge straturile solului.

 

Caracterizarea solurilor

 

Vom discuta doar despre solurile predominante in Romania unde se pot efectua puturi.

 

Clasa molisolurilor

 

  • solul balan;
  • cernoziom (sol fertil de culoare inchisa, contine humus);
  • cernoziom cambic;
  • cernoziom argiloiluvial;
  • sol cenusiu;
  • rendzina (format pe un substrat calcaros, format in climat cald sau semiuscat);
  • pseudorendzina (orizont C specific, format pe roci bogate în baze).

 

Aceasta clasa este cea mai raspandita in Romania. Molisolurile se gasesc in Campia Romana, Campia Moldovei, Campia Banato-Crisana, Dobrogea etc. Pentru acest tip de sol se va utiliza forajul hidraulic rotativ cu circulatie de fluid, utilizat in soluri moi si medii. Pentru a stabiliza gaura si elimina detritusul se va utiliza noroi bentonitic.

 

Clasa argiluvisolurilor

 

  • sol brun-roscat;
  • brun-argiloiluvial;
  • sol brun-roscat luvic;
  • sol brun luvic;
  • luvisolul albic;

Se gasesc in dealurile subcarpatice, podisuri si piemonturi din exteriorul Carpatilor, Podisul Tarnavelor si Somesan, partea nordica a Campiei Romane, in depresiuni intramontane si submontane din (Brasov, Fagaras, Baia Mare, Hateg etc.) partea de nord-vest a Podisului Barladului, Campia Somesului si alte zone. Si in acest caz se va folosi acelasi tip de foraj mentionat mai sus.

In cazul solurilor dificile, a caror compozitie este dura si semidura, intalnite in zone de deal si de munte precum Constanta, Tulcea, Brasov, Maramures, Neamt etc., se va folosi forajul uscat cu ciocan de fund. In cazul acestui tip de foraj, se vede in orice moment litologia solului si adancimea straturilor acvifere.

Care este pretul unui foraj?

Pretul unui foraj nu este unul fix, intrucat se stabileste in functie de zona, litologia solului, sistemul de foraj utilizat si diametrul tubulaturii sau cantitatea de noroi bentonitic utilizat pentru stabilizarea gaurii.

Cand este necesar un put?

 

Putul este necesar in gospodarii unde nu exista posibilitatea de a avea acces la reteau publica de apa. Alimentarea cu apa menajera, fara impuritati si substante nocive este esentiala. Iar apa provenita din staturile acvifere profunde din sol au un grad de poluare aproape de 0. Totodata, astfel de puturi pot fi necesare si pentru diverse firme ce au sediul in zonele limitrofe ale unui oras.

Inainte de a apela la serviciile noastre pentru un foraj put, trebuie putina documentatie. Sunt anumite conditii ce trebuie respectate pentru a fi executata o astfel de lucrare, nu poate fi la voia intamplarii. Intervine birocratie, deci trebuie sa pregatiti diverse acte pentru a obtine autorizatia pentru forajul unui put.

Abia apoi poate incepe lucrarea propriu-zisa. Noi utilizam numai materiale de calitate, detinem echipamente performante, iar echipa noastra este formata de specialisti in acest domeniu, cu o experienta de peste 10 ani. Atunci cand luati decizia de a construi un put, bazati-va mereu pe profesionisti, ce va garanteaza calitatea lucrarii, intrucat exista diverse fire indoielnice ce ofera un pret atractiv, dar exista riscul ca putul sa nu reziste mult timp. Asta inseamna ca doar veti pierde timp, bani si apoi trebuie sa apelati la alta firma.

Daca va doriti sa aflati un pret estimativ al unui astfel de foraj in functie de zona in care va aflati, puteti oricand completa datele pentru a solicita o oferta de pret