De ce ignoram utilitatea apei de ploaie?

De peste un deceniu, diverse organizații și instituții publice avertizează că încet, dar sigur ne îndreptăm spre o criză mondială a resurselor de apă potabilă. În primul rând, am ajuns să utilizăm mai multă apă pentru procesele industriale decât pentru necesitățile de bază ale vieții umane. După care ne facem vinovați de poluarea din ce în ce mai drastică a resurselor de apă proaspătă.

Conform specialiștilor în mediu de la Universitatea Drexel, în SUA și în Marea Britanie studiile arată că locuitorii orașelor utilizează în jur de 30% din apa potabilă pentru WC. Practic, trăgând apa la toaletă, după consumarea necesităților fiziologice, nu facem decât să irosim degeaba o cantitate de apă care e mult mai necesară în alimentație, de exemplu.

Costurile pentru apa potabilă din orașe sunt uriașe: de la instalațiile de aducțiune și tratare până la rețelele de transport, inclusiv toată energia și resursele consumate, vorbim de sume extrem de mari, care afectează bugetul fiecărei familii. La care se adaugă și gradul de poluare cauzat de toate procesele care asigură apa potabilă.

În căutarea soluțiilor de reducere a utilizării ineficiente a apei potabile, cercetătorii de la Drexel au analizat patru metropole americane (Philadelphia, New York, Seattle și Chicago). Mai exact, au vrut să vadă cât de fezabilă ar fi implementarea sistemelor de captare și utilizare a apei de ploaie, care să înlocuiască apa potabilă în WC-uri.

Principalul realizator al studiului, Nathan Rostad, afirmă că sectorul construcțiilor schimbă total circuitul apei de ploaie. În zonele urbanizate, apa de ploaie nu se mai infliltrează în sol sau nu mai ajunge pe cale naturală în râurile din apropiere. Dimpotrivă, în orașe este nevoie de crearea unei infrastructuri de canalizare, de cele mai multe ori comună cu aceea de preluare a reziduurilor menajere.

Rețeaua de canalizare, dacă nu beneficiază de mentenanță permanentă (și costisitoare), duce de multe ori la inundații și deversări ale apelor uzate în râurile din apropiere, provocând poluarea mediului înconjurător și chiar a zonelor locuite de oameni. Oare nu mai bine s-ar investi în utilizarea inteligentă a acestei ape de ploaie?

Pentru aceasta, specialiștii de la Drexel au analizat cantitatea medie a ploilor care cad în zonele celor patru mari orașe. Pe lângă care au introdus în modelul matematic și numărul de locuitori, dispersia acestora și tipurile de construcții în care locuiesc (pentru a vedea în ce măsură clădirile sau acoperișurile acestora pot fi adaptate pentru preluarea apei de ploaie).

Rezultatul a fost peste așteptări: dacă pentru o familie de trei persoane ar exista un spațiu de stocare a apei de ploaie de circa 1.000 galoane (circa 3.700 de litri), într-un an de zile consumul de apă potabilă pentru ”operațiunile” necesare la WC ar scădea cu 80%. Iar costurile pentru factura de apă ar scădea cu un sfert. Mai mult, conform diverselor modele, s-ar putea reduce riscurile inundațiilor cu 40% în medie, ceea ce înseamnă alte economii substanțiale pentru municipalitate.

Într-un fel, studiul celor de la Drexel încearcă să tragă un semnal de alarmă în sectorul construcțiilor și infrastructurii urbanistice, domenii în care recuperarea apei de ploaie ar trebui să devină un capitol esențial. Deocamdată, doar în țările civilizate există un minim interes pentru recuperarea apei de ploaie, dar asta cel mai mult în sectorul caselor, nu al blocurilor de locuințe/birouri. Mă aștept ca arhitecții și proiectanții să ”ridice mănușa” cât mai repede și să găsească soluții cât mai ingenioase pentru această provocare.

 

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *