Diferenta intre o fantana clasica si un put de apa

Fântâna reprezintă o construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică, având pereții pietruiți, și diametre între 400 și 1500 mm.
Aceasta, servește la alimentarea curentă cu apă, a unei locuințe, gospodării, etc., și este săpată în pământ până la nivelul pânzei freatice, având în general adâncimea de 15-20 ml (dar poate atinge și 30-40 ml în unele zone ale țării).

Pânza freatică, ia naştere din precipitaţiile care se înfiltrează în pământ, ori din înfiltraţiile de apă din albia apelor curgătoare şi stătătoare (râuri, fluvii, lacuri). Apa pătrunde prin straturile permeabile ( nisip, bolovăniș, pietriș, etc ) dar este oprită de o rocă impermeabilă , cu rol de separație a pânzei freatice de stratele acvifere de adancime.

Pe fondul lipsei de precipitații și al consumului crescând al apei, în ultimii ani, nivelul pânzei freatice a început treptat să scadă, iar în unele zone, sa dispară complet.

La această realitate nefastă au contribuit și activitățile umane, ce au influențat negativ calitatea apelor subterane, poluând solul și apele de suprafață.

Puțurile de apă forate, prezintă de regulă adâncimi de minim 40 m, alimentându-se din stratele acvifere. Acestea din urmă, oferă o cantitate și o calitate superioară a apei (aceasta fiind deseori chiar potabilă), comparativ cu pânza freatică.

Puțurile se tubează cu PVC sau OȚEL, pe diametre între 90- 250 mm, și pot fi exploatate doar cu pompe submersibile.

Acviferul este de fapt un complex de rocă permeabilă, și apă (pe care o găzduiește). Orice acvifer funcționează pe principiul circuitului apei în natură, existând o sursă de la care pornește acest mecanism, dar totodată, existând și unul sau mai multe locuri în care aceste ape ies din pământ.

Apa circulă prin rocile permeabile precum nisipurile, pietrișurile, calcarele. Există însă și zone sub pământ în care apa nu are acces. Acolo, sunt rocile impermeabile: argile sau marme, având o textură foarte fină.

Indiferent de factori precum sezonul, clima sau precipitații, prin execuția unui puț de apă, la o adâncime de minim 40 metri, aveti siguranță și independență. La finalizarea fiecărui foraj, este necesară echiparea acestuia cu o pompă submersibilă, ce va fi calculată și montată în conformitate cu fișa tehnică a forajului, eliberată de executant.

Dintr-un puț precum cel mai sus prezentat, se pot extrage debite de minim 0,1 litri / sec ( 360 litri / ora ), ajungând până la 6 – 7 litri / sec ( 21,6 – 25,2 mc / ora ) sau mai mult .

Executantul forajului nu poate influența debitul de apă, acesta fiind stabilit doar ulterior execuției forajului și a pompărilor experimentale. Debitul, variază în funcție de zona unde se execută forajului, dar și de adâncimea acestuia.

Un astfel de foraj, poate asigura necesarul de apă al unei locuințe sau al unui cartier, dar și al unor instituții, pensiuni, hoteluri, fabrici, sau chiar a unor localități.

Diferența capacității de alimentare, constă în adâncimea și diametrul forajului. Spre exemplu, există zone, unde,dintr-un foraj la o adâncime de 40-50 m, se poate onține un debit de 1 – 2 litri / sec ( 3,6 – 7,2 mc / oră ) , dar sunt și zone unde este necesară execuția unui foraj la 100 m pentru a putea obține un debit de 0,5 – 1 litru / sec ( 1,8 – 3,6 mc / oră ) .

Concluzionând, între cele două elemente analizate în cadrul acestui articol, fântâna clasică și puțul de apă, există diferențe ce vizează : adâncimea, sursa de alimentare, debit, capacitate de alimentare, calitate .

Pentru alte detalii, informații sau intrebări, vă stăm la dispozitie.

Ecodrill SRL
E-mail : office@ecodrillforaje.ro
Web : www.ecodrillforaje.ro
Tel/Fax : 0234/510.304
Mobil : 0749.861.105

Leave a Comment

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *