Odata ingerati, nitratii se transforma in nitriti – substante care in urma contactului cu microflora bacteriana a stomacului, devin mult mai toxice decat nitratii.

„In situatii deosebite, se poate ajunge la formarea de nitrozamine, substante implicate in aparitia unor forme de cancer. In acelasi timp, nitratii formeaza compusi stabili cu hemoglobina, dand nastere unui compus stabil – methemoglobina, reducand capacitatea hemoglobinei de a transporta oxigen, consecinta fiind aparitia unei stari de hipoxie celulara, tisulara, cu efecte asupra starii de sanatate care merg de la cele mai simple – reprezentate de cefalee – la cele grave, precum cianoza severa sau chiar decesul, mai ales la sugarii care consuma apa care contine peste 10 mg de nitrati la litru”.

Methemoglobinemia la sugari este cunoscuta ca „blue baby syndrome” – „sindromul albastru al nou-nascutului”, fiind considerat, in prezent, a fi produsul unui numar de factori, putand fi inclus oricare factor care produce probleme gastrice, cum ar fi diareea infectioasa, intoleranta la anumite proteine, intoxicatia cu metale grele etc. Nitratii, in cazul in care se numara printre factorii implicati, sunt in cele mai multe cazuri ingerati de copiii mici, prin intermediul apei potabile contaminate cu nitrati in cantitati crescute. Din pacate, nici macar fierberea apei de baut nu constituie o solutie, ci din contra, procesul are drept rezultat doar cresterea concentratiei de nitrati si, implicit, a toxicitatii.

Un raport de sanatate si mediu pentru 2010-2011 al Centrului National de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar a concluzionat ca, in Romania, „in perioada 1984-1995, s-au inregistrat la nivel national 2.346 de cazuri de methemoglobinemie la copii sub un an si 80 de decese. Iar in perioada 1997-2005, la nivel national se inregistrau 3.314 cazuri de methemoglobinemie acuta infantila, cu o rata medie anuala de 368 de cazuri”.

In ceea ce priveste repartitia pe regiuni, Raportul indica faptul ca judetele din Moldova au detinut monopolul, cu 69% din cazuri, in 2010, respectiv 60%, in 2011. Cauza principala este data de compozitia solului, in special in nordul Moldovei, la care se adauga conditiile igienico-sanitare si de amplasare a fantanilor, precum si utilizarea pe scara larga a substantelor fertilizante pe baza de azot in agricultura. Nu in ultimul rand, desi literatura de specialitate prezinta un risc mai mare la sexul masculin, cele mai multe imbolnaviri s-au inregistrat la fete.

„Trebuie luat in considerare numarul mare de fantani publice cu acest risc, deoarece de regula, de la acestea se aprovizioneaza un numar mare de persoane aflate in stari diferite fiziologice sau patologice, cu diferite grade de vulnerabilitate”.