„După chimizare, irigarea culturilor este una din verigile importante în obținerea unor producții agricole mari, sigure și stabile”, susține Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al fermei botoșănene Proagro – Dorohoi și deținătorul unei doctorat în menagementul exploatațiilor agricole în sistem irigat din Terasa Viziru-Cazasu, județul Brăila.

Structura de cultură a fermei administrate de societatea comercială SC Proagro SRL Dorohoi – Botoșani – este diversificată anume pentru a realiza un asolament corespunzător: 1.500 ha cu porumb și floarea-soarelui, 600 ha cu grâu, 300 ha de rapiță, restul suprafeței fiind cultivată cu orzoaică de primăvară, cartofi și soia. Discuția purtată cu Gheorghe Danieliuc este una aplicată. Acum își pune în valoarea știința și experiența adunate în cei 43 de ani și opt luni de producție la o fermă de câmp întinsă pe 2.500 ha.

Culturi sub stres termohidric

„Și în acest an, stresul termohidric a pus la grea încercare plantele de cultură. În două rânduri, seceta și o brumă târzie ne-au lovit rău grâul, am evaluat o pierdere de circa jumătate din recolta de boabe. Așa că ne-am închis cu o producție medie la hectar de 3.100 kg. Grâul a fost valorificat la prețul pieței de la momentul recoltării – 50 de bani kilogramul. Cultura nu este rentabilă la producțiile scăzute, profitul la grâu a scăzut sub limita posibilă, la o primă, socoteală ar fi o pierdere de peste 1.000 de lei la hectar”, a susținut Gheorghe Danieliuc.

Nici rapița nu a oferit suficiente motive de satisfacție; seceta pedologică și arșița atmosferică s-au manifestat în perioada critică a culturii (înflorire și fecundare), fenomene care au influețat negativ evoluția vegetativă a plantelor. Cu toate acestea, la recoltare s-a obținut o producție de ceva mai bine de 3 tone la hectar, comercializată la prețul de 1,5 lei/kg, fapt ce a mai înviorat un pic profitul fermei.

Și culturile de porumb și de soia au suferit din plin efectele nefaste ale lipsei acute de apă, fiind calamitate în proporție de mai bine de jumătate – porumbul și de peste două treimi – soia.

„După cum s-a pornit în vegetație, cultura promitea o medie de peste 14 tone/ha, acum suntem mulțumiți să ne închidem și cu 6 tone de boabe la hectar. Cu siguranță că la porumb, cel puțin în județele din nordul Moldovei, prețul mălaiului nu este așa de atrăgător. Se învârte în jurul a 50 de bani kilogramul și chiar sub acest nivel. Nu ne avantajează deloc, mai ales în anul acesta greu”, a explicat consilierul tehnic al fermei botoșănene.

Floarea poate “înviora” un pic profitul

În schimb, sub raport productiv, ceva mai bine se stă la floarea-soarelui. „Avem în cultură sămânță hibridă performantă cumpărată de la companiile Monsanto și Pioneer, am semănat-o la începutul epocii optime și a depășit cu bine perioada critică. Sperăm la o producție de peste 3.100 kg la hectar. Deocamdată, nu s-a luat nici o decizie privind destinația recoltei, prețul oferit de 1,1 lei/kg este extrem de mic, probabil o vom stoca în speranța unei creșteri a ofertei la preț”, a susținut Gheorghe Danieliuc.

Potrivit acestuia și producția de cartofi de pe cele 30 ha cultivate a avut serioase probleme de pe urma secetei. Soiurile plantate în câmp sunt Carrera și Red Scarlet, de proveniență olandeză, rezistente la secetă, dar din cauza fenomenelor climatice nefavorabile nu s-a reușit hrănirea corespunzătoare a culturii. Practic, nu s-au dizolvat îngrășămintele. Cu trei ani în urmă, în ferma botoșăneană recolta obținută a fost de peste 80 de tone la hectar, iar anul trecut abia s-au strâns 16 t/ha.

Totuși, se poate spune că producția acestui an este aproape dublă față de cea din 2015. Însă rămâne aceeași problemă: valorificarea, grevată de prețurile mici ale pieței. Menținerea unui nivel scăzut al prețurilor este determinat de importurile cam neortodoxe provenind din Polonia.

Cheltuielile, sub control

„În general, aplicăm tehnologii de cultură intensivă, ceea ce ne duce cu cheltuielile pe unitatea de suprafață spre niveluri maxime. În același timp, căutăm prin toate mijloacele să mai reducem din ele. Gama performantă de mașini și utilaje agricole de care dispunem ne permite să realizăm lucrări conservative la prelucrarea solului, astfel încât să aducem la jumătate consumul specific de carburant și lubrifiant. Plus de asta, căutăm să optimizăm pe cât posibil fluxul recoltare – transport – depozitare în campaniile agricole”, a precizat specialistul.