Desalinizarea

Multe ţări din zone aride folosesc pentru oraşele de coastă apa mării ca sursă de apă potabilă, supunând-o la costisitoare procese de desalinizare. Evident, cea mai veche şi mare uzina de desalinizare e natura însăşi prin evaporaţia din mări. Se cunosc peste 30 de procedee de desalinizare a apei, printre care condensarea, congelarea, extracţia, electrodializa, osmoza inversă, schimbătorii de ioni etc. Așa cum deja știți, EcoDril este expertă în comercializarea și instalarea de sisteme de purificare a apei.

Reciclarea apei uzate

În mai multe ţări se experimentează utilizarea ca sursă de apă potabilă chiar a apelor uzate orăşeneşti, după un proces avansat de epurare şi tratare. Proprietatea apei de a dizolva marea majoritate a materiilor organice şi anorganice reprezintă o problemă din punctul de vedere al potabilizării, deoarece apa este foarte uşor contaminată la contactul cu aceste materii. Din această cauză, deşi apa este prezentă în cantităţi foarte mari pe planeta noastră, doar o cantitate infimă este potabilă. Instalaţiile centrale de potabilizare a apei asigură alimentarea cu apă potabilă a populaţiei din zonele urbane. Aceste instalaţii necesită investiţii foarte mari atât pentru producerea cât şi pentru distribuţia apei la consumator, prin reţeaua orăşenească de apă potabilă. Deşi calitatea apei este supravegheată la producător, datorită distanţelor mari până la consumator şi a diverselor materiale din care sunt confecţionate conductele de apă din reţeaua orăşenească şi mai ales conductele din locuinţele consumatorilor, calitatea apei se poate reduce significant.  În aceste caz se impune urgen contactarea reprezentanților EcoDrill.

Pentru a preveni formarea de microorganisme în reţea este necesară adăugarea unor cantităţi ridicate de clor în apă, ceea ce duce la deteriorarea suplimentară a calitaţilor organoleptice ale apei. Acestea sunt motivele pentru care mulţi consumatori preferă apa îmbuteliată în locul apei de la robinet. Spre deoasebire de aceștia prezentați anterior, trebuie să amintim administratorii de pensiuni din România care au apelat în număr foarte mare la serviciile EcoDrill Foraje.

În zonele rurale unde nu există o reţea de apă potabilă, apa este de cele mai multe ori obţinută din fântâni şi puţuri individuale şi este consumată fără o filtare prealabilă. Această apă are de cele mai multe ori un conţinut ridicat de fier, mangan şi calciu, fiinduneori şi infectată cu bacterii, viruşi şi streptococi fecali. Este evident că o astfel de apă nu îndeplineşte condiţiile prevăzute de normele în vigoare pentru apă potabilă, consumul eiputând afecta grav sănătatea consumatorului.

Soluţia ideală în aceste cazuri o reprezintă echipamentele decentrale depotabilizare a apei, echipamente ce sunt instalate direct în locuinţa consumatorului. Ele asigură producerea la faţa locului a unei ape de calitate ridicată, care poate fi consumată direct de la sursă. Echipamentele cu proces de osmoză inversă reprezintă actualmente cea maibună şi cea mai eficientă metodă pentru producerea apei potabile de uz casnic, medical şi industrial. În prezent, inclusiv EcoDril comercializează astfel de echipamente de purificare a apei prin procesul de osmoză.

Agenţia americană pentru protecţia mediului înconjurator EPA (EnvironmentalProtection Agency – USA) a confirmat şi recomandat osmoza inversă şi distilarea ca fiind singurele două metode sigure şi efective pentru potabilizarea apei. Echipamentele cu proces de osmoză inversă nu necesită tratarea chimică a apei, elimină peste 99% din impurităţile organice şi anorganice dizolvate în apă, elimină peste 99% din impurităţile biologice (bacterii, viruşi, streptococi fecali) din apă şi asigură o calitate ideală a apei filtrate, independent de calitatea apei de intrare. Apa obţinută prin osmoză inversă este o apă pură, demineralizată şi aproape sterilă. Datorită faptului ca marea majoritate a mineralelor necesare organismului uman provin din hrana solidă asimilată zilnic, apa poate fi privită doar ca un material dizolvant şiun mediu pentru eliminarea toxinelor din organismul uman.

Pentru a preveni formarea de microorganisme în reţea, este necesară adăugarea unor cantităţi ridicate de clor în apă, ceea ce duce la deteriorarea suplimentară a calităţilor organoleptice ale apei. Este evident că, chiar daca suntem în secolului XXI, repartizarea neuniformă aresurselor de apă pe teritoriul ţării, poluarea semnificativă a majorităţii râurilor, fac ca peste 9,8 milioane de români să folosească o apă de o calitate chimică îndoielnică, cu un grad de risc crescut pentru sănătatea lor. Acestea sunt motivele pentru care mulţi consumatori conştienti de importanţa calităţii apei necesare organismului lor preferă apa îmbuteliată şi-n deosebi apa plată sauapa mineralizată uşor carbogazoasă în locul apei de la robinet sau celei din fântână.

Ca urmare a celor prezentate, la ora actuală, cele mai utilizate ape sunt:

•Apa plată, săracă în substanţe minerale şi curată, este cea mai indicată pentru ase consuma pe perioade foarte lungi. Cu cât conţine mai puţine minerale, cu atât apa curăţă mai bine organismul.

•Apa mineralizată carbogazoasă, este apa destul de controversată în ultimul timp.

•Simplul sifon, (care este tot o apă carbogazoasă), făcut cu apă obişnuită din mediul urban, este, într-adevăr, îndoielnic ca efect pentru sănătate.

•Apoi urmează apa carbogazoasă, făcută din apă de izvor, la care s-a adăugat bioxid de carbon alimentar, obţinut tot pe cale industrială şi dozat artificial. În funcţie de organism, această apă înviorează sistemul nervos şi digestia, dar pe de altă parte, fiind adesea prea puternică pentru organism, produce perturbări.

Condiţiile de potabilitate ale apei sunt următoarele:

•să fie incoloră, transparentă, inodoră, relativ insipidă, să nu conţină substanţechimice organice sau de altă natură peste limita maximă admisibilă de standardele obligatorii;

•să fie lipsită de microorganisme patogene şi relativ patogene;

•microflora saprofită să fie limitată strict la un număr foarte redus;

•să aibă compoziţie acceptabilă în săruri de calciu care imprimă aşa – numita duritate a apei;

•duritatea apei se exprimă în grade germane şi este cuprinsă între 10 şi 20 grade germane.