Stiri

In mod inutil, in conditiile in care puteau utiliza apa din adancuri, prin intermediul sprijinului EcoDrill, autoritățile locale au decis să pornească două stații de pompare de pe raul Prut pentru ca în comunele Prisacani, Costuleni, Raducaneni, Golaiesti, Grozesti și Gorban să nu fie oprită alimentarea cu apa. Locuitorii acestor sate sunt în mare dificultate pentru că nu mai au nici o sursă de apa pentru animalele pe care le cresc.

“Am avut solicitări de la mai multe primării. Oamenii se plâng că nu există suficientă apă pentru animale. Debitul de pe răul Jijia este prea mic pentru a alimenta și cursul vechi al râului. Ce putem face este să pornim cele două stații de pompare de pe răul Prut pentru a aduce apă în comunele Prisăcani, Costuleni, Răducăneni, Golăiesti, Grozesti și Gorban. În funcție de cum va evolua situația, vom căuta și alte soluții”, a declarat prefectul Marian Grigoras.

Potrivit acestuia, Direcția pentru Agricultura Iași a depus o cerere prin care solicita declararea județului că fiind afectate de secetă excesiva și de durată. Prognoză meteorological pentru următoarele două săptămâni nu oferă informații tocmai optimiste, astfel că nu ar fi exclus să se instaleze secetă pedologica puternică.

Societatea de Apă Canal Iași, unitate care furnizează apa potabilă în județ, a decis restricționarea acestui serviciu în mai multe localităti din județul Iași. Astfel, apa rece va fi furnizată după program, numai câteva ore pe zi, reprezentanții societătii susținând că nu pot asigură acest serviciu la parametri normali întrucât apa nu este utilizată doar pentru consumul casnic, ci și pentru irigarea grădinilor.

Romania trece prin schimbari climatice, care afecteaza in special agricultura. In aceste conditii firmele de asigurari au facut si un top al cataclismelor pentru care acorda despagubiri: pe primul loc este grindina, apoi vin ploile torentiale.

Din pacate, seceta este atat de frecventa incat companiile refuza sa incheie polite, iar gospodarii sufera, pentru ca nu avem sisteme de irigatie.

Ca sa fie rau pana la capat, Romania nu a incurajat nici cercetarea, asa ca nu mai avem nici soiuri rezistente.

Comuna Branistea din Galati este o exceptie. Aici, oamenii n-au mai asteptat apa de la Dumnezeu.

Din ce in ce mai multi fermieri aleg sa foreze puturi de mare adancimecu EcoDrill chiar acolo unde au terenurile agricole. Asta pentru a nu mai investi in sisteme de irigatie complexe – sa aduca apa de la kilometri distanta sau pentru a nu mai astepta la mana naturii.

Puturile realizate de EcoDrill au de la 100 la 500 de metri si nu seaca nici pe canicula. Asa ca cei care nu vor lua astfel de masuri vor avea probleme, pentru ca seceta se va agrava, potrivit specialistilor. Sudul Europei va fi expus anual arsitei, lucru care in mod normal se intampla doar o data la o suta de ani.

Asadar, Romania nu este pregatita sa faca fata schimbarilor climatice fara sprijinul companiei EcoDrill. Am distrus sistemele de irigatie, dar si statiile de cercetare. Din 2400 de cercetori mai avem 650.

Costel Vanatoru, cercetator statiunea pentru legumicultura Buzau: “Soiurile romanesti si in special cele vechi au rezistat mult mai bine la aceste conditii, la stresul termohidric, decat soiurile moderne”

La statiunea de cercetare pentru legumicultura din Buzau, cercetatorii au urmarit cum se comporta la schimbarile climatice patru soiuri de vinete: doua romanesti si doua straine. Dintre acestea, cele mai bune rezultate in conditii de seceta, le-a avut soiul autohton Rebeca. Fructele acestuia nu au fost afectate de razele puternice ale soarelui si au dat productii cu 30 la suta mai mari decat celelalte soiuri.

Pentru ca seceta a devenit o obisnuinta, companiile de profil refuza sa incheie polite de asigurari. Macar platesc stricaciunile produse de grindina.

Calamitatile care afecteaza agricultura:

– Grindina: 65%
– Ploile torentiale: 23%
– inghetul tarziu de primavara:12%

Emil Grigore, presedinte PRO AGRO: “Fermierii nu mai au incredere in asiguratori ca si despagubesc pentru riscurile pe care le-au asigurat. Ca sa nu mai spun ca este si hilar, sunt anumite riscuri, caderi de meteoriti acoperite prin polite”.

In medie, pierderile provocate de calamitati ajung la 1000 de lei la hectar, iar din acest punct de vedere Teleormanul, Doljul, Ialomita si Oltul sunt judetele cele mai napastuite.

Pierderi economice: 64 milioane lei. 1.000 de lei / hectar.

Cele mai afectate judete: Teleorman, Dolj, Ialomiţa, Olt.

In prezent, doar 30 la suta din suprafata agricola a tarii este asigurata.

”Unul dintre principalele sectoare pe care se bazează economia verde, prioritate stabilită pentru mandatul din acest an, sunt energiile regenerabile. De aceea, am decis reluarea Programului Casa Verde după o pauză de 5 ani. Îmi doresc să încurajăm cât mai mare parte a populaţiei să folosească sisteme de încălzire verzi în propriile locuinţe. România este una dintre ţările cu mare potenţial în domeniul energiilor regenerabile, iar această resursă este o oportunitate reală de valorificare care trebuie susţinută şi impulsionată prin astfel de programe. Dacă am exploata la maximum întregul potenţial solar din ţara noastră am putea substitui în această formă aproape jumătate din volumul de apă caldă menajeră şi circa 15% din cota de energie termică pentru încălzirea curentă”, spune ministrul Cristiana Paşca Palmer.

Pentru accesarea finanţărilor prin Casa Verde, trebuie depus dosarul de finanţare la Agenţia Teritorială de Protecţie a Mediului, apoi urmărit site-ul AFM pentru a afla decizia de acceptare (sau respingere) în Program. Urmează apoi semnarea contractului de finanţare cu Administraţia Fondului pentru Mediu, demararea lucrărilor şi, în final, depunerea cererii de decontare a lucrărilor în termen de maximum 12 luni de la data semnării contractului de finanţare. Pentru semnarea contractului de finanţare cu AFM, românii au la dispoziţie maximum 60 de zile de la publicarea pe site-ul AFM a listei cu agenţiile teritoriale care au intrat în posesia contractelor.

În ceea ce priveşte persoanele juridice, beneficiarii programului pot fi unităţile administrativ-teritoriale, instituţiile publice şi unităţile de cult. În acest caz se va finanţa instalarea de sisteme care utilizează energie solară şi energie geotermală, la fel ca în cazul persoanelor fizice, dar şi sisteme care folosesc drept combustibil gaz de fermentare a deşeurilor, a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate, biogaz sau centrale termice pe bază de resturi şi deşeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice. Persoanele juridice pot depune dosarele de finanţare în intervalul 17 octombrie -14 noiembrie 2016.

O instituţie solicitantă poate depune, în cadrul unei sesiuni de finanţare, o singură cerere de finanţare. Unităţile administrativ-teritoriale/Instituţiile publice/Unităţile de cult pot solicita finanţare pentru mai multe imobile sau obiective în cadrul aceleiaşi cereri de finanţare, însă cuantumul acesteia nu poate depăşi 2.000.000 de lei în cazul instituţiile publice, 500.000 de lei în cazul unităţilor de cult, 4.000.000 de lei în cazul primăriilor cu un număr de locuitori mai mare de 100.000, 3.000.000 lei în cazul primăriilor cu un număr de locuitori cuprins între 50.000 şi 100.000 de locuitori, 2.000.000 lei în cazul unităţilor administrativ-teritoriale cu un număr de locuitori cuprins între 20.000 şi 50.000, 1.000.000 de lei în cazul localităţilor cu un număr de locuitori cuprins între 3.000 şi 20.000, iar în cazul administraţiilor locale unde sunt mai puţin de 3.000 de locuitori, suma maximă va fi de 500.000 de lei.

În cazul persoanelor juridice, finanţarea nerambursabilă, asigurată de Autoritate, se acordă în cuantum de până la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului.

Ghidurile de finanţare au fost publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, Ordinul Nr. 1817 şi Ordinul Nr. 1818 ale Ministrului Mediului, Apelor şi Pădurilor.

Programul Casa Verde 2016 si Programul Casa Verde Plus 2016 se vor adresa atat populatiei cat si ONG-urilor, institutiilor publice, primariilor si locatiilor de cult. Se vor putea obtine finantari pentru instalarea de panouri solare, pompe de caldura, termosisteme din materiale ecologice, sisteme de acoperișuri verzi, sisteme de monitorizare și eficientizare a consumului de energie, apă, gaz și sisteme eficiente de iluminat pe bază de LED cu consum redus de ener­gie și durată de viață superioară.

Sunt alocate fonduri pentru panouri solare, pompe de caldura sau pentru construcţia de acoperişuri verzi, din cânepă şi lână. În total, este vorba despre 138 de milioane de lei, bani pentru persoane fizice, instituţii publice şi biserici. Proiectul va fi lansat, oficial, în mai puţin de o lună. Banii vor ajunge pentru 10.000 de beneficiari, estimează autorităţile.

Statul finanţează complet cumpărarea panourilor solare pentru încălzirea apei şi mare parte din costul pompelor de căldură. Deci este cazul să apelați cât mai repede la EcoDrill.

Pentru panouri solare persoanele fizice vor primi o finanțare de maximum 6.000 de lei(finanțare de 100%), suficientă pentru achiziția unui sistem care să asigure apa caldă menajeră în­tr-o casă standard. Pentru cei care vor să folosească pompele de căldură, finanțarea prin AFM este de maximum 8.000 de lei, adică aproximativ 70-80% din costul unui astfel de sistem complex. Așadar, vor fi eligibile pentru finanțare cheltuielile de achiziție a sistemelor de încălzire ce folosesc energie regenerabilă și cele cu montajul și punerea în funcțiune, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, în măsura în care vor fi făcute doar după semnarea contractului de finanțare nerambursabilă.

Persoanele fizice care doresc sa depuna cerere de finantare prin Programul Casa Verde 2016 trebuie sa fie proprietari sau coproprietari ai terenului și ai casei pentru care se va instala sistemul de încălzire nepoluant, iar imobilele nu trebuie sa facă obiectul unui litigiu în instanță, unei revendicări legale ori unei proceduri de expropriere pentru utilitate publică.

Alte condiții vor fi ca solicitanții să nu aibă datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale și să nu fi fost condamnați în trecut pentru infracțiuni contra mediului.

În ceea ce privește dosarul de finanțare ce va trebui depus la AFM, propunerea de act normativ aflată în consultare publică prevede necesitatea următoarelor documente:

• cererea de finanțare nerambursabilă (original);
• o declarație pe propria răspundere a solicitantului (în original);
• actul de identitate al solicitantului (copie);
• extrasul de carte funciară pentru informare (emis de maximum 30 de zile) sau extrasul de carte funciară pentru autentificare ce atestă dreptul de proprietate/coproprietate al solicitantului asupra terenului și casei unde se implementează sistemul de încălzire (original);
• documentul eliberat de autoritatea publică locală, care atestă adresa imobilului, în situația în care adresa de implementare din cererea de finanțare diferă de cea din extrasul de carte funciară;
• copia cărții funciare și extrasul de carte funciară individuală;
• pentru imobilele deținute în coproprietate se va depune o declarație notarială, semnată de toți coproprietarii, din care să reiasă că pentru imobilul respectiv se va depune o singură cerere de finanțare, precum și persoana solicitantă;
• certificatul de atestare fiscală privind plata obligațiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original) de organele competente teritorial;
• în cazul în care domiciliul solicitantului este diferit de locul de implementare, se va depune și certificatul de atestare fiscală privind plata obligațiilor la bugetul local, emis pe numele solicitantului (original), eliberat de către organele competente din zona implementării proiectului;
• certificatul de atestare fiscală privind obligațiile de plată către bugetul de stat, emis pe numele solicitantului, de către unitatea teritorială a Fiscului (original);
• certificatul de cazier judiciar emis pe numele solicitantului, eliberat de către organul teritorial al Ministerului Afacerilor Interne (original);
• o adeverință privind existența contului bancar al solicitantului finanțării, emisă de o bancă comercială, sau extrasul de cont.

Pentru instituțiile publice
Cuantumul finanţării pentru instituţiile publice nu poate depăşi valoarea de 2.000.000 lei. Cuantumul finanţării pentru unităţile de cult nu poate depăşi valoarea de 500.000 lei.

În cadrul Programului se pot realiza proiecte privind înlocuirea sau completarea sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară, energie geotermală, energie eoliană, energie hidro, biomasă, gaz de fermentare a deşeurilor, denumit şi gaz de depozit, gaz de fermentare a nămolurilor din instalaţiile de epurare a apelor uzate şi biogaz sau orice alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii aerului, apei şi solului.

Cuantumul finanțării

Valoarea finanţarii este de până la maximum 500 000 lei, aferentă cheltuielilor eligibile.
Finanţarea nerambursabilă, asigurată de Autoritate, se acordă în cuantum de până la 90% din cheltuielile eligibile ale proiectului.
În cadrul Programului, solicitantul poate beneficia de o singură finanțare în cadrul sesiunii;

Tipuri de imobile eligibile

Unităţi şi instituţii de învăţământ, Unități medico-sanitare și spitale, Centre maternale, Cămine pentru persoane vârstnice, Centre reabilitare, Cantine sociale, Adăposturi de noapte, Centre de plasament ale copilului;

Scopul programului îl reprezintă îmbunătăţirea calităţii mediului prin reducerea consumului de energie utilizată în clădiri, eficientizare energetică prin stimularea utilizării materialelor izolatoare fabricate din surse regenerabile şi fără Compuşi Organici Volatili.
Obiectivul programului este creșterea numărului de locuințe certificate energetic cu cel puţin o clasă superioară faţă de cea existentă;

Condițiile meteo își pun din nou amprenta asupra producției agricole din România. Dacă producția de grâu a fost una record, recoltele de toamnă sunt afectate de secetă.

Recolta de porumb a României a fost estimată la 8,75 milioane de tone, în scădere cu 4,6% (minus 0,45 mil. tone) față de prognoza precedentă a traderului ADM. Și alte prognoze oficiale arată scăderi importante față de nivelul de 10,7 milioane de tone văzut de Comisia Europeană în iulie.

Tăierile consecutive reflectă condițiile meteo dificile din teren cu care s-au confruntat în această vară fermierii din România, respectiv secetă și temperaturi ridicate în special în sudul, sud-estul și estul pieței locale, scrie AgroFinanciar.ro.

Prognoza curentă arată un minus de 2,6% față de rezultatele oficiale ale recoltei de porumb din toamnă anului trecut, când producția a fost cu circa 35% mai mică față de vârful atins în 2014 (aproape 12 milioane de tone).

Potrivit analizei agrofinanciar.ro, o recoltă totală de porumb de 8,75 milioane de tone ar fi cel mai scăzut nivel din ultimele patru sezoane în România și un minus de 12,4% față de media ultimilor cinci ani. O astfel de recoltă corespunde unei productivități medii de numai 3,75 tone/hectar pe plan local.

Producția medie de porumb la hectar din România este cea mai mică din Uniunea Europeană, nivelul fiind cu 40% mai mic față de media blocului comunitar.

Dar România va reuși și în acest an să își păstreze a doua poziție în topul celor mai mari producători de porumb din UE, după Franța, în condițiile în care suprafața de 2,45 milioane de hectare acoperită cu porumb este de departe cea mai mare din Europa.

Chiar ministrul agriculturii, Achim Irimescu, remarca recent la un eveniment organizat în județul Ialomița că „ne dorim ca România să devină cel mai important producător de porumb din Uniunea Europeană, dar deocamdată Franța, cu o suprafață cultivată mai mică decât a țării noastre, obține o producție mai mare, asta și din cauza faptului că fermierii români nu au posibilitatea să aplice tehnologii adecvate”. 

Situație similară și la floarea-soarelui 

România este și cel mai mare cultivator de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, dar și la această recoltă ar putea pierde prima poziție în topul producătorilor. Potrivit unui raport al COCERAL, asociația europeană a traderilor de produse agricole, Ungaria și Bulgaria vor avea producții mai mari de floarea-soarelui în această toamnă.

Astfel, recolta României este estimată la 1,67 milioane de tone, cu 15% mai puțin decât în prognoza de acum trei luni, și cu 6% mai mică decât producția realizată anul trecut. Randamentul este văzut de COCERAL la 1,75 tone/hectar, față de estimarea de 1,9 t/ha în prognoza din iunie.

Și producția altor țări europene va fi afectată de secetă, în timp ce în zone ca Austria, Ungaria sau Grecia, randamentul crește.

Ca și în cazul altor produse cerealiere sau oleaginoase, România este susținută în topurile regionale de suprafețele acoperite, în timp ce eficiența este mediocră, comentează AgroFinanciar.ro.

Economia locală este cel mai mare cultivator de floarea-soarelui din Uniunea Europeană, dar productivitatea medie este abia a zecea între cei paisprezece cultivatori comunitari ai acestui produs.

România are o productivitate medie la floarea-soarelui cu 10% mai mică față de media europeană și este depășită și de principalii doi competitori regionali – Bulgaria (2,2 tone/ha) și Ungaria (3 tone/ha).

„După chimizare, irigarea culturilor este una din verigile importante în obținerea unor producții agricole mari, sigure și stabile”, susține Gheorghe Danieliuc, consilierul tehnic al fermei botoșănene Proagro – Dorohoi și deținătorul unei doctorat în menagementul exploatațiilor agricole în sistem irigat din Terasa Viziru-Cazasu, județul Brăila.

Structura de cultură a fermei administrate de societatea comercială SC Proagro SRL Dorohoi – Botoșani – este diversificată anume pentru a realiza un asolament corespunzător: 1.500 ha cu porumb și floarea-soarelui, 600 ha cu grâu, 300 ha de rapiță, restul suprafeței fiind cultivată cu orzoaică de primăvară, cartofi și soia. Discuția purtată cu Gheorghe Danieliuc este una aplicată. Acum își pune în valoarea știința și experiența adunate în cei 43 de ani și opt luni de producție la o fermă de câmp întinsă pe 2.500 ha.

Culturi sub stres termohidric

„Și în acest an, stresul termohidric a pus la grea încercare plantele de cultură. În două rânduri, seceta și o brumă târzie ne-au lovit rău grâul, am evaluat o pierdere de circa jumătate din recolta de boabe. Așa că ne-am închis cu o producție medie la hectar de 3.100 kg. Grâul a fost valorificat la prețul pieței de la momentul recoltării – 50 de bani kilogramul. Cultura nu este rentabilă la producțiile scăzute, profitul la grâu a scăzut sub limita posibilă, la o primă, socoteală ar fi o pierdere de peste 1.000 de lei la hectar”, a susținut Gheorghe Danieliuc.

Nici rapița nu a oferit suficiente motive de satisfacție; seceta pedologică și arșița atmosferică s-au manifestat în perioada critică a culturii (înflorire și fecundare), fenomene care au influețat negativ evoluția vegetativă a plantelor. Cu toate acestea, la recoltare s-a obținut o producție de ceva mai bine de 3 tone la hectar, comercializată la prețul de 1,5 lei/kg, fapt ce a mai înviorat un pic profitul fermei.

Și culturile de porumb și de soia au suferit din plin efectele nefaste ale lipsei acute de apă, fiind calamitate în proporție de mai bine de jumătate – porumbul și de peste două treimi – soia.

„După cum s-a pornit în vegetație, cultura promitea o medie de peste 14 tone/ha, acum suntem mulțumiți să ne închidem și cu 6 tone de boabe la hectar. Cu siguranță că la porumb, cel puțin în județele din nordul Moldovei, prețul mălaiului nu este așa de atrăgător. Se învârte în jurul a 50 de bani kilogramul și chiar sub acest nivel. Nu ne avantajează deloc, mai ales în anul acesta greu”, a explicat consilierul tehnic al fermei botoșănene.

Floarea poate “înviora” un pic profitul

În schimb, sub raport productiv, ceva mai bine se stă la floarea-soarelui. „Avem în cultură sămânță hibridă performantă cumpărată de la companiile Monsanto și Pioneer, am semănat-o la începutul epocii optime și a depășit cu bine perioada critică. Sperăm la o producție de peste 3.100 kg la hectar. Deocamdată, nu s-a luat nici o decizie privind destinația recoltei, prețul oferit de 1,1 lei/kg este extrem de mic, probabil o vom stoca în speranța unei creșteri a ofertei la preț”, a susținut Gheorghe Danieliuc.

Potrivit acestuia și producția de cartofi de pe cele 30 ha cultivate a avut serioase probleme de pe urma secetei. Soiurile plantate în câmp sunt Carrera și Red Scarlet, de proveniență olandeză, rezistente la secetă, dar din cauza fenomenelor climatice nefavorabile nu s-a reușit hrănirea corespunzătoare a culturii. Practic, nu s-au dizolvat îngrășămintele. Cu trei ani în urmă, în ferma botoșăneană recolta obținută a fost de peste 80 de tone la hectar, iar anul trecut abia s-au strâns 16 t/ha.

Totuși, se poate spune că producția acestui an este aproape dublă față de cea din 2015. Însă rămâne aceeași problemă: valorificarea, grevată de prețurile mici ale pieței. Menținerea unui nivel scăzut al prețurilor este determinat de importurile cam neortodoxe provenind din Polonia.

Cheltuielile, sub control

„În general, aplicăm tehnologii de cultură intensivă, ceea ce ne duce cu cheltuielile pe unitatea de suprafață spre niveluri maxime. În același timp, căutăm prin toate mijloacele să mai reducem din ele. Gama performantă de mașini și utilaje agricole de care dispunem ne permite să realizăm lucrări conservative la prelucrarea solului, astfel încât să aducem la jumătate consumul specific de carburant și lubrifiant. Plus de asta, căutăm să optimizăm pe cât posibil fluxul recoltare – transport – depozitare în campaniile agricole”, a precizat specialistul.

Ploile din ultimele zile nu au ajuns si in judetul Botosani, unde seceta este atat de grava, incat a fost declansata stare de alerta. Fantanile au secat, iar oamenii platesc pentru o galeata de apa adusa de la mare distanta.

Animalele se prapadesc de sete si culturile s-au uscat pe camp. In urma alertei, primarii sunt obligati sa-i ajute pe cetateni. Si alte zone ale tarii sunt afectate de seceta.

In Dangeni, judetul Botosani, satenii nu mai au nici apa de baut. Majoritatea fantanilor au secat, iar batranii sunt nevoiti sa-i plateasca pe cei mai tineri sa le aduca apa potabila de la distante mare. O galeata se vinde cu 10 lei.

Puturile sunt la 30-40 de metri si nu mai au apa, explica primarul. Nici macar animalele nu accepta apa care se mai gaseste prin fantani, fiindca e plina de mal si impuritati. Pamantul e tare ca piatra si doar plugurile foarte puternice il pot strapunge.

Cei care au ferme de animale platesc cisternele sa le aduca apa de la 30 de km distanta. Pompierii nu mai fac fata solicitarilor.

In judetul Botosani seceta a afectat peste 70 de mii de oameni. Dar in urma decretarii starii de alerta autoritatile trebuie sa le asigure apa potabila si menajera.

Si in judetul Constanta campurile par niste platforme din beton. Aici a plouat o singura data in ultimele 6 luni. Fiecare metru patrat de pamant ar avea nevoie de trei galeti de zece litri de apa pentru a salva culturile de toamna.

In august, ministrul Agriculturii anunta ca bilantul culturilor afectate de seceta ajunsese la 350 de mii de hectare. Si desi ministerul a umplut canalele de irigatii cu apa, agricultorii nu le-ar fi folosit din cauza pretului mare al apei. Bugetul pentru irigatii s-a triplat in 2016 fata de anii precedenti, la 145 mil. euro.

Si nivelul Dunarii e atat de scazut incat, la Galati au aparut insule de nisip chiar pe mijlocul fluviului. Cotele Dunarii sunt cu mult sub media multianuala. Din cauza nivelului scazut al Dunarii, pe mijlocul fluviului, la Galati, au reaparut insulele de nisip care au fost vizibile si in vara anului trecut. Navigatorii se tem, de aceasta data, ca Dunarea ar putea sa inghete la iarna din cauza cotelor mici.

Navigatorii spun ca sunt obisnuiti sa se descurce si in astfel de conditii si, cu ajutorul radarelor, ocolesc insulele care i-ar putea face sa esueze. Din pacate pana la sfarsitul anului nu sunt anuntate precipitatii insemnate. Luna octombrie se anunta secetoasa, iar noiembrie si decembrie vor fi mai calde decat media normala, au anuntat meteologii.

În conformitate cu un articol anterior, reamintesc că esența rezidă în debitul de apă necesar.
Un calcul simplu poate fi realizat, raportat la necesitățile fiecăruia, la consumul zilnic săptămânal și la cel lunar.
Spre exemplu, o familie cu 3 – 5 membri, consumă în medie 0.5 – 1 mc / zi , 7 mc / săptămână, 30 mc / lună .

Pentru pensiuni, hoteluri, fabrici, institutii si tot ce prezintă un consum mare de apă, calculul se poate realiza de către un specialist, sau chiar direct de beneficiar, având în vedere, toți consumatorii .
Pentru consumuri mari , în cazul în care nu se gasesc debitele necesare, se pot aplica vase de acumulare în care se stocheaza cantități voluminoase de apă .

Urmatorul pas,îl constituie, informarea cât mai conformă realității, asupra adâncimii forajelor deja existente în zonă, debitul acestora, existența sau absența potabilității, adâncimea acviferelor, litologia solului, etc.

Este ideal, să vă informați temeinic, pentru a putea realiza un calcul estimativ cât mai veridic.
În situatia în care, nu există foraje executate în zona locatiei unde se dorește forajul, se poate solicita un studiu hidrogeologic, în care sunt specificate toate datele necesare și sus menționate.

Studiile nu ne pot furniza cu certitudine informatiile de care avem nevoie, îndeosebi în cazul absenței forajelor în zonă. Însă, în baza acestora, vă puteți crea o imagine de ansamblu, căci ele sunt realizate cu ajutorul altor lucrări executate în apropierea locatiei, Reținem aici, că, cel mai bun studiu ce poate fi efectuat, având un rezultat 100% conform realității, este chiar execuția propriu-zisă a forajului.

Ne-am confruntat cu o serie de cazuri în care, am executat foraje pentru apă, și am găsit sare, gaze, petrol, sau chiar cazuri în care nu am găsit apă nici măcar până la adâncimea de 200 m.

Executantul forajului nu poate influența debitul sau calitatea apei, și deasemeni nu poate garanta sau preconiza o adâncime exactă încă de la inceputul lucrărilor.

Am găsit uneori apă cu rapiditate, la 50 de metri, iar în urma mutării la 100 m distanță pentru execuția altui foraj, am găsit la 70 de m adancime.

Având în vedere cele mai sus enunțate, pentru a obtine o cotație de pret cât mai corecta, cererea de ofertă, trebuie să conțină următoarele date:

– locatia exactă a viitorului foraj
– debitul de apă necesar sau dorit a se extrage din foraj
– date despre alte foraje din zonă ( adâncime, debit, potabilitate, etc )
– bugetul stabilit pentru lucrare
– existența sau absența unui studiu hidrogeologic ( este necesară trimiterea unui exemplar către executant )
– perioada când se doreste execuția
– datele de contact

În functie de datele transmise și de locația forajului , executantul vă poate comunica ce sistem este adecvat pentru zona respectivă ( sistemul cu circulație directă de noroi sau sistemul cu ciocan de fund prin percuție ) , perioada necesară execuției,, intervalul posibil al execuției, diametrul optim pentru forajul solicitat , precum și un pret cât mai corect.

Pentru alte detalii, informații sau intrebări, vă stăm la dispozitie.

Ecodrill SRL
E-mail : office@ecodrillforaje.ro
Web : www.ecodrillforaje.ro
Tel/Fax : 0234/510.304
Mobil : 0749.861.105

Diametrul optim, necesar execuției unui foraj pentru apă, și al tubulaturii ce va fi introdusă în aceasta, se stabilește în concret, împreună cu executantul, raportat la necesitățile fiecărui beneficiar.

În acest sens, se iau în calcul, următoarele aspecte:

• consumul zilnic sau lunar de apă
• suprafața clădirii ce urmează a fi alimentată
• numărul persoanelor ce utilizează apa
• suprafața terenului care necesită irigații
• alți potențiali consumatori

O alegere corecta a diametrului, reduce considerabil costurile ocazionate de foraj, pretul acestuia aflându-se într-o relație de directa proporționalitate cu diametrul.
Astfel, reținem că o evaluare gresită a diametrului necesar, se va răsfrânge și asupra valorii finale a lucrării.

Pentru uzul casnic, diametrul ideal al tubulării, este de 125 sau 140 mm , având clasa de rezistența corespunzătoare adâncimii forate.
Debitele ce pot fi exploatate pe astfel de diametre, încep de la 0,1 l/ sec ( 360 l/ ora ) și pot ajunge până la 2,5 – 3 litri / sec ( 10,8 mc / ora ) , în funcție de adâncimea forajului, dar și de puterea stratului acvifer.

Raportându-ne la realitatea că o familie, consumă în medie, între 0,5 – 1 mc / zi , 30 mc / lună ,chiar și cel mai mic debit obținut ( 0,1 l / sec ) poate asigura necesarul de apă al unei locuințe .
În ceea ce privește debitele mici, este recomandată montarea unui vas tampon de acumulare după care se poate racorda la instalația de alimentare a clădirii .

Pentru o pensiune, hotel, fabrică, localitate, instituție sau orice are un consum mare de apă, se va executa unul sau mai multe foraje la adâncimi mai mari , folosindu-se tubulatura cu diametru de la 160 mm, până la 250 mm . În aceste tuburi se pot introduce pompe submersibile de 6” toli și se pot extrage debite de până la 30 mc / oră .

Clasa de resiztență a tubulaturii va fi întotdeauna direct proporțională cu adâncimea forajului, după cum urmează : 0 – 50 m R8 ; 50 – 100 m R10 ; 100 – 300 m R16 .

Trebuie să reținem că, diametrul de săpare sau cel de tubare, nu vor influența niciodată debitul de apă extras. Unicul factor ce influențează debitul, este acviferul captat.
De aceea, pentru debite mari trebuiesc captate cât mai multe acvifere care, cumulate, vă pot oferi debite foarte mari.

Diametrul de săpare al unui foraj trebuie să fie cu minim 150 mm mai mare decât cel de tubare , astfel se poate crea un filtru de minim 7,5 mm pe rază. Filtru este creat din pietrișul mărgăritar introdus între peretele tubulaturii și cel al săpăturii . Mărgăritarul se alege în funcție de granulometria nisipului din acvifer. iar acesta poate fi de minim 4 – 8 mm , în unele cazuri, când nisipul este foarte fin, folosindu-se și 2 – 4 sau 1 – 3 mm.

La finalizarea fiecărui foraj , executantul trebuie să emită fișa forajului și recomandările de echipare. În baza acestor documente, beneficiarul va putea ști ce echipament este ideal pentru forajul deja executat . Este recomandat ca diametrul pompei submersibile, să fie cât mai apropiat de cel al tubulaturii .

A se reține că, niciodată, pompa submersibila nu se va monta în dreptul fantelor / filtrelor, iar pentru o durată lungă de viața a forajului, recomandăm exploatarea acestuia cu debitele și adâncimile recomandate de executant (date trecute în fișa tehnică), precum și o verificare anuală de către un specialist.

Nerespectarea acestor reguli,determină pierderea garanției , colmatarea rapidă a forajului precum și reducerea considerabilă a duratei de viață a echipamentului .

Pentru alte detalii, informații sau intrebări, vă stăm la dispozitie.

Ecodrill SRL
E-mail : office@ecodrillforaje.ro
Web : www.ecodrillforaje.ro
Tel/Fax : 0234/510.304
Mobil : 0749.861.105

Fântâna reprezintă o construcție alcătuită dintr-o groapă cilindrică, având pereții pietruiți, și diametre între 400 și 1500 mm.
Aceasta, servește la alimentarea curentă cu apă, a unei locuințe, gospodării, etc., și este săpată în pământ până la nivelul pânzei freatice, având în general adâncimea de 15-20 ml (dar poate atinge și 30-40 ml în unele zone ale țării).

Pânza freatică, ia naştere din precipitaţiile care se înfiltrează în pământ, ori din înfiltraţiile de apă din albia apelor curgătoare şi stătătoare (râuri, fluvii, lacuri). Apa pătrunde prin straturile permeabile ( nisip, bolovăniș, pietriș, etc ) dar este oprită de o rocă impermeabilă , cu rol de separație a pânzei freatice de stratele acvifere de adancime.

Pe fondul lipsei de precipitații și al consumului crescând al apei, în ultimii ani, nivelul pânzei freatice a început treptat să scadă, iar în unele zone, sa dispară complet.

La această realitate nefastă au contribuit și activitățile umane, ce au influențat negativ calitatea apelor subterane, poluând solul și apele de suprafață.

Puțurile de apă forate, prezintă de regulă adâncimi de minim 40 m, alimentându-se din stratele acvifere. Acestea din urmă, oferă o cantitate și o calitate superioară a apei (aceasta fiind deseori chiar potabilă), comparativ cu pânza freatică.

Puțurile se tubează cu PVC sau OȚEL, pe diametre între 90- 250 mm, și pot fi exploatate doar cu pompe submersibile.

Acviferul este de fapt un complex de rocă permeabilă, și apă (pe care o găzduiește). Orice acvifer funcționează pe principiul circuitului apei în natură, existând o sursă de la care pornește acest mecanism, dar totodată, existând și unul sau mai multe locuri în care aceste ape ies din pământ.

Apa circulă prin rocile permeabile precum nisipurile, pietrișurile, calcarele. Există însă și zone sub pământ în care apa nu are acces. Acolo, sunt rocile impermeabile: argile sau marme, având o textură foarte fină.

Indiferent de factori precum sezonul, clima sau precipitații, prin execuția unui puț de apă, la o adâncime de minim 40 metri, aveti siguranță și independență. La finalizarea fiecărui foraj, este necesară echiparea acestuia cu o pompă submersibilă, ce va fi calculată și montată în conformitate cu fișa tehnică a forajului, eliberată de executant.

Dintr-un puț precum cel mai sus prezentat, se pot extrage debite de minim 0,1 litri / sec ( 360 litri / ora ), ajungând până la 6 – 7 litri / sec ( 21,6 – 25,2 mc / ora ) sau mai mult .

Executantul forajului nu poate influența debitul de apă, acesta fiind stabilit doar ulterior execuției forajului și a pompărilor experimentale. Debitul, variază în funcție de zona unde se execută forajului, dar și de adâncimea acestuia.

Un astfel de foraj, poate asigura necesarul de apă al unei locuințe sau al unui cartier, dar și al unor instituții, pensiuni, hoteluri, fabrici, sau chiar a unor localități.

Diferența capacității de alimentare, constă în adâncimea și diametrul forajului. Spre exemplu, există zone, unde,dintr-un foraj la o adâncime de 40-50 m, se poate onține un debit de 1 – 2 litri / sec ( 3,6 – 7,2 mc / oră ) , dar sunt și zone unde este necesară execuția unui foraj la 100 m pentru a putea obține un debit de 0,5 – 1 litru / sec ( 1,8 – 3,6 mc / oră ) .

Concluzionând, între cele două elemente analizate în cadrul acestui articol, fântâna clasică și puțul de apă, există diferențe ce vizează : adâncimea, sursa de alimentare, debit, capacitate de alimentare, calitate .

Pentru alte detalii, informații sau intrebări, vă stăm la dispozitie.

Ecodrill SRL
E-mail : office@ecodrillforaje.ro
Web : www.ecodrillforaje.ro
Tel/Fax : 0234/510.304
Mobil : 0749.861.105