Daca te duci azi in judetul Constanta si intrebi de fluviul subteran, sigur vei gasi oameni care sa-ti spuna ca au auzit de asa ceva. Cu atat mai mult cu cat lumea a vazut apa cum tasneste din pamant, ca o fantana arteziana, de cate ori s-au facut foraje cu EcoDrill, si in apropiere de lacul Siutghiul, langa statiunea Mamaia, si la Medgidia, Lazu, la Eforie sau Mangalia. E cu atat mai ciudat sa se intample asa ceva intr-un judet, precum Constanta, care dintotdeauna a suferit din cauza lipsei surselor de apa potabila. Nici pamantul dobrogean nu e darnic in rauri sau parauri, daca vorbim de cele de suprafata, cum nici cerul nu trimite aici prea multe ploi, zona confruntandu-se deseori cu seceta.
Scurta istorie a cautatorilor de apa
Primele foraje, in cautarea apei din adancuri, au fost facute de o firma belgiana, in 1897, aproape de orasul Constanta, in zona Caragea-Dermen. Apa a fost gasita la 35 de metri adancime. Au mai fost sapate puturi si in 1927. Pe atunci, numai centrul orasului Constanta avea apa, prin conducte, datorita forajelor. Dar legenda asa-zisului rau subteran s-a nascut abia cand autoritatile comuniste au decis construirea canalului Dunare-Marea Neagra.
Legenda a pornit de la un maistru de sonda
Inca de la inceputul anilor ’50 se lucra la prima varianta a canalului Dunare-Marea Neagra, care trecea pe langa lacul Siutghiol. In zona lacului lucra un maistru-sef de sonda, care a vazut, alaturi de colegii sai, cu totii uimiti, cum din pamant iese, fioros, asemeni unui balaur, un jet de apa, cu debit impresionant. Aruncata la mare inaltime, apa a fost cu greu stapanita de oameni. Maistrul a trimis imediat informatii la un ziar local, despre ceea ce el credea ca este un rau subteran. „El avea impresia ca a descoperit raul subteran”. Informatia s-a tot „rostogolit”, din om in om, pana cand s-a creat ipoteza ca raul ar fi venit pe sub pamant, tocmai din Muntii Vrancei. Adica raul curgea de la deal la vale, ca orice apa de suprafata. Cu toate ca specialistii stiu ca apele subterane au cu totul alte legi de curgere.
Sedinta la Comitetul Central al PCR
Cum era de asteptat, stirea despre raul subteran a facut valva in presa vremii. Unele minti infierbantate au vorbit atunci chiar si de necesitatea construirii unei hidrocentrale care sa capteze raul subteran. Hidrocentrala ar fi trebuit amplasata la marginea lacului Siutghiol. Toata tevatura asta a ajuns in final la urechile liderilor Partidului Comunist din Romania. Subiectul a fost discutat la Comitetul Central. Sefii tarii au vrut ca specialistii in hidrologie si in geologie sa-si spuna punctul de vedere. S-a format imediat o comisie care a plecat la Constanta. S-au facut sedinte cu diversi experti, inclusiv cu cei care lucrau la canalul Dunare-Marea Neagra. La una din acele sedinte a participat si inginerul Nicolae Pitu. Discutiile n-au fost prea lungi, pentru ca lumea s-a lamurit repede despre ce e vorba cu adevarat. „S-a lamurit de atunci problema, ca nu e vorba de niciun rau subteran, ci de un acvifer”, arata inginerul. Cu toate astea, legenda a continuat sa curga prin timp. Cu cat treceau anii si se faceau alte foraje in Dobrogea, iar apa tasnea cu putere in diverse colturi ale judetului Constanta, cu atat oamenii reluau fantezista teorie. Chiar si in anul 2011 s-a vorbit de raul subteran, cand locuitorii comunei Silistea, aflata in partea de est a judetului Constanta, au amintit de apa care a tasnit cu putere din glia lor, in urma unui foraj mai vechi. Apa buna pentru irigarea culturilor agricole.
Definitia acviferului
Evident, trebuie sa raspundem acum la intrebarea – ce este un acvifer? Notiunea e putin cunoscuta omului de rand. Ne-am adresat Institutului Geologic al Romaniei si am vorbit cu cercetatorul stiintific Diana Persa. „Acviferul e un complex format din roca permeabila si apa pe care o gazduieste”, suna raspunsul ca la carte al specialistului. Dar de unde vine aceasta apa? Exista patru surse de alimentare pentru apele subterane din Dobrogea – din Podisul Prebalcanic, care este pe teritoriul Bulgariei, aceasta fiind sursa principala, apoi mai e o componenta de alimentare din Dunare, in zona Ostrov-Cernavoda, dar si din precipitatii sau irigatii. Ajunsa in maruntaiele pamantului, apa circula prin rocile permeabile – nisipuri, pietrisuri, calcare, ne-a explicat Diana Persa. Exista si zone sub pamant in care apa nu are acces. Acolo sunt rocile impermeabile – argile sau marme, cu textura foarte fina. Iata de ce apa din adancuri nu urmeaza o linie continua. Poti gasi apa la cateva zeci sau la cateva sute de metri adancime, intr-un anumit perimetru. „Apa se acumuleaza in rocile neconsolidate – nisipuri si pietrisuri, si in calcare, dar numai in fisuri. Acestea sunt rocile acvifere, care permit circulatia apei”.
Apa din subteranul Constantei vine din Bulgaria
Mai mult decat atat, subteranul care corespunde judetului Constanta contine trei acvifere, suprapuse. „De-a lungul erelor geologice au fost perioade in care s-au depus straturi de roci impermeabile, dar si perioade in care s-au depus straturi de roci permeabile. De aceea in sudul Dobrogei exista trei acvifere suprapuse”, descrie Diana Persa. Acumularile de apa din subteran s-au format de-a lungul a milioane de ani. Acviferul de mare adancime e jurasic-baremian, la adancimea medie se gaseste cel sarmatian, iar cel de mica adancime este cuaternar. Forajele care s-au facut in Dobrogea au ajuns la adancimi de 20 sau 30 de metri, la 500 de metri, dar si la 1.200 de metri. S-a dorit sa se stie cu exactitate debitul apelor subterane si adancimea lor. Stabilirea tipului de acvifer, de mica sau mare adancime, e foarte importanta pentru specialisti. In primul rand, se stie ca numai acviferele de mica adancime pot fi alimentate din precipitatii sau irigatii. „Acviferul de suprafata nu are deasupra lui un pat de protectie, din roci impermeabile”, ne lamureste geologul Diana Persa. Cat priveste apele de mare adancime din Dobrogea, s-a stabilit ca provenienta acestora este in Podisul Prebalcanic. Hidrogeologii romani stiu ca cea mai mare parte a acestui acvifer se afla pe teritoriul Bulgariei. Dar si acolo, in Bulgaria, de unde provin apele care intra in pamant? Exista in acea zona ape curgatoare care dispar sub pamant. „Acolo sunt multe ape curgatoare care dispar la un moment dat. Calcarul fiind la suprafata, apa intra direct in acvifer”. Nu se exclude nici posibilitatea formarii unor caverne sub pamant, in care apa se acumuleaza. Dar golurile acelea nu sunt impresionante, ca diametru, afirma atat geologii, cat si hidrologii. „Acviferul de mare adancime se afla sub presiune. De aceea, in urma unui foraj, apele se manifesta artezian la suprafata pamantului”, explica Diana Persa.
Cercetari in lacul Siutghiol
Orice acvifer de pe planeta functioneaza pe principiul circuitului apei in natura – exista o sursa de la care porneste tot acest „mecanism”, dar la fel exista unul sau mai multe locuri in care aceste ape ies din pamant. „Aceasta curgere poate aprinde imaginatia asupra unor potentiale rauri subteran. „Acviferul alimentat de apele Podisului Prebalcanic are una dintre cele mai importante descarcari chiar in lacul Siutghiol”. Autoritatile romane au declansat, in anii ’60, o vasta operatiune de studiere a fenomenului apelor subterane din Dobrogea. Mai intai s-a facut o cercetare, cu scafandri, a lacului Siutghiol, alaturi de experti ai Institutului National de Meteorologie si Hidrologie, conform denumirii de atunci. „S-a masurat adancimea lacului, care in general are cinci-sase metri. Dar au fost descoperite locuri in care adancimea ajunge la 17 metri, chiar unde sunt izvoarele subterane. Acolo se afla contactul cu acviferul”, continua inginerul din Constanta. Pare ciudat ca un asemenea lac, de peste sapte kilometri lungime si vreo doi kilometri latime, despartit de Marea Neagra doar printr-o fasie de pamant, sa contina totusi apa dulce.
Operatiune de amploare in Dobrogea
Romanii au vrut sa stie daca Marea Neagra patrunde in acvifer, drept pentru care au fost executate doua foraje de mare adancime in dreptul statiunii Neptun. „S-au luat probe de debit si au fost executate masuratori electromagnetice”. Testele au durat cinci ani, iar la capatul lor verdictul a fost clar – nu exista infiltratii ale Marii Negre in acvifer. Trebuie evidentiat ca „apa subterana e cea mai buna sursa de apa potabila, fiind cantonata intr-un mediu relativ izolat de activitatile umane”. Devenise asadar certitudine ca in subsolul Dobrogei se afla un adevarat tezaur, poate mai valoros decat aurul. Dobrogenii aveau sansa apei potabile, de data asta nu din Dunare, nici din cer, ci din adancurile pamantului. Ca urmare, incepand din 1970 a fost demarat un proiect al Ministerului Geologiei, pus in practica de o unitate de cercetare in foraje geologice speciale. Din 1972 pana in 1990 s-au realizat aproape 800 de foraje.
Debit enorm de apa din pamant
A fost stabilita in detaliu harta structurala care prezinta apele subterane din aceasta zona, la studiu participand specialisti ai Universitatii din Bucuresti. S-a constatat ca aceste ape ocupa, in subteran, intreaga Dobroge de sud, principala lor sursa aflandu-se in Podisul Prebalcanic. Directia de curgere a apelor este de la sud spre nord, cu inflexiuni de la vest spre est, in dreptul orasului Constanta. „Captarile de apa s-au facut din cele trei acvifere, suprapuse, din subsolul Dobrogei. Debitul este enorm. Potentialul celor trei acvifere totalizeaza, un debit intre 9.000 si 10.000 de litri pe secunda. Toate forajele de pana acum au insa o capacitate de pana la 7.000 de litri pe secunda, dar capacitatea medie anuala de exploatare este de numai 5.000 de litri pe secunda.
„Apa fosila”
Cu siguranta ca cel mai spectaculos rezultat al studiilor este vechimea apelor subterane, mai ales a celor din acviferul de mare adancime al Dobrogei. Ati vazut cat de repede curg raurile de suprafata. Miscarea apelor subterane e cu totul alta, viteza lor depinzand de permeabilitatea rocilor. Pentru stabilirea vechimii apelor acumulate in subteran s-au folosit anumiti izotopi, precum deuteriu, tritiu si carbon-14. „S-a constatat ca aceasta apa are o vechime de 23.000 de ani. Cat priveste directia de deplasare a apelor subterane, s-au folosit trasori izotopici pentru clarificarea acestei probleme. S-a descoperit ca acviferul care provine din Podisul Prebalcanic se prelungeste si spre nord-est, pe sub fluviul Dunarea, pana in sudul Baraganului. S-au efectuat foraje in apropiere de Calarasi – la 500 de metri adancime, si langa Giurgiu – la 200 de metri. S-a mai descoperit ca si in apropiere de Bucuresti este un acvifer, insa termal. Nu este vorba aici de apa potabila. Se vorbeste de mai multi ani despre izvoarele termale din Nordul Capitalei, aflate totusi la adancime foarte mare, de 2.000 de metri. Ape mineralizate, sulfuroase, hipotermale au fost identificate si in apropierea litoralului romanesc, intre Eforie si Mangalia, acolo fiind folosite in tratamentele balneare.
Fabrica de apa plata – proiect esuat in anii ’80
Sa imbuteliezi apa din acvifer si s-o exporti. Iata proiectul unei fabrici. Un vis neimplinit al anilor ’80. Fabrica de apa plata la Constanta. Apa din acviferul de mare adancime al Dobrogei, testata, dovedea calitati deosebite – negazoasa, curata bacteriologic si chimic. Proiectul s-a naruit inainte ca primul surub sa fie prins in corpul viitoarei fabrici. Nu se mai stie azi de ce s-a impotmolit. Ideea este totusi viabila si in momentul de fata.
Apele subterane, in atentia Uniunii Europene
Acviferul a devenit, in acceptiunea Uniunii Europene, „sursa de apa de sine-statatoare”, cu delimitari clare pe hartile hidrologice si geologice, dar si „corp de apa subterana”, asa cum este prezentat in Directiva pentru Apa a Comisiei Europene, din anul 2000. Infiintat inca din anul 1906, Insitutul Geologic al Romaniei a intreprins studii asupra surselor de apa. Se evidentiaza si rezultatele obtinute de Laboratorul de studii si cercetari hidrogeologice din cadrul Institutului National de Hidrologie si Gospodarire a Apelor, pe care baza carora se stie ca la ora actuala tara noastra are 142 de corpuri de apa subterana, dintre care 123, de mare adancime, contin apa de cea mai buna calitate. Acviferul din sudul Dobrogei reprezinta insa cel mai mare sistem de acest fel de pe tritoriul Romaniei. In toata tara s-au executat pana acum 1.617 captari din surse de apa subterana, arata Administratia Nationala „Apele Romane”. Un bun exemplu este Aradul, cu 200 de foraje. Un sistem mult mai dezvoltat este totusi in jumatatea de sud a Dobrogei, numai in administrarea Regiei de Apa a Judetului Constanta existand 400 de foraje, necesare alimentarii localitatilor din sud-estul tarii. Reglementarile de la noi arata ca apa din subteran este destinata exclusiv consumului uman. Sunt excluse instalatiile industriale. Expertii critica si tentatia unora de-a folosi acviferele pentru agricultura, ca tot ne-am prapadit irigatiile, bazate altadata pe apele de suprafata.
Comoara din „seiful” Terrei
Mergem pe pamant, dar tot atat de bine am putea spune ca „mergem” si pe apa. Volumul apelor subterane se masoara, la nivelul intregii planete, in milioane de kilometri cubi. Am descoperit cateva date intr-un material intitulat „Prolog la hidrogeologia generala”, intocmit de profesorul doctor inginer Daniel Scradeanu, de la Departamentul de Inginerie Geologica al Universitatii din Bucuresti. La adancimea de 2.000 de metri, de pilda, volumul estimat este de 24 de milioane de kilometri cubi. Putem sa coboram si la 5.000 de metri adancime, unde cantitatea totala de apa atinge 60 de milioane de kilometri cubi. Oamenii de pe intreaga planeta folosesc insa numai 0,63% din tot acest volum, conform datelor UNESCO. Terra pastreaza astfel, ca intr-un seif, o adevarata comoara. Pentru generatiile viitoare…