La finele anului 2016, când majoritatea localităţilor rurale sunt racordate la reţeaua de apă curentă, încă mai sunt bârlădeni care nu au văzut în viaţa lor apă la robinete. De fapt, 41% din populaţia Bârladului, circa 30.000 de persoane, se află în această situaţie, apa necesară în gospodărie fiind cărată de la cişmele.
În secolul XXI, când până şi copiii de grădiniţă navighează pe internet cu telefoane şi tablete, la Bârlad, apa curentă este încă un lux. Cel puţin, pentru mulţi dintre cei care locuiesc în cartierele de case. Şi nu vorbim despre două-trei mii de oameni, ci de aproape jumătate din populaţia Bârladului. Mai exact, de 41% dintre locuitori (29.875 de persoane, după cifrele Aquavas), care încă mai cară apă de la cişmele pentru mâncare, igienă şi ce le mai trebuie în gospodărie. Că e vară sau iarnă, că e caniculă sau ger, respectivii trebuie să iasă din casă şi să meargă până la pompa de apă dacă vor să spele o farfurie, să gătească un blid de mâncare ori să facă baie. Ca să nu mai vorbim că nu-şi pot spăla hainele la maşini automate, ci manual, ca în vremurile pe care le credeam de tristă amintire.
O recunosc şi reprezentanţii unicului furnizor de apă potabilă din oraş, SC Aquavas SA, în expunerea de motive a unui proiect de hotărâre aprobat recent de consilierii locali, în care se analizau cheltuielile efectuate cu amenajarea şi întreţinerea cişmelelor/puţurilor situate pe domeniul public al Bârladului. Municipalitatea este pur şi simplu nevoită să găsească soluţii până când şi cei 41% dintre bârlădenii neracordaţi la reţeaua de apă vor beneficia de apă la robinete. Şi cum cei de la Aquavas sunt conştienţi că 90% din reţelele de distribuţie au mai mult de 21 de ani şi sunt confecţionate din materiale de proastă calitate, motiv pentru care conductele cedează mereu, iar bârlădenii rămân ore întregi fără apă la robinete, s-a decis forarea unor puţuri de mare adâncime (peste 80 de metri). Aşa se face că, până în anul 1990, au fost executate 26 de puţuri, iar din 2007 şi până în 2014, au fost forate alte 22 de cişmele. Sunt şi două foraje executate pentru udatul spaţiilor verzi (în Grădina Publică şi în zona Sere).
„Forajele au fost executate de firme specializate, la solicitarea cetăţenilor, finanţate din bugetul local şi aprobate de Consiliul Local Municipal Bârlad. Puţurile sunt amplasate în cvartalele de blocuri şi zone cu case (cartierele Munteni şi Podeni), unde majoritatea locatarilor sunt cu venituri sub salariul mediu pe economie, în special pensionari, şomeri şi familii care trăiesc din venitul minim garantat. În plus, în zonele de case din cartierele Munteni şi Podeni unde au fost executate forajele nu există reţea de alimentare cu apă. În Bârlad, cea mai mare parte din apa furnizată de operator provine din surse de suprafaţă (Cuibul Vulturilor), care are o duritate peste media apelor din România, neputând fi folosită în toate activităţile gospodăreşti. Existenţa puţurilor completează în mod justificat activitatea de furnizare a apei în sistemul existent, având în vedere desele întreruperi de furnizare a apei cauzate de vechimea prea mare şi de calitatea materialelor reţelelor de aducţiune şi de distribuţie”, se arată în documentul menţionat.
Nu în ultimul rând, anexa cuprinde câteva date tehnice: populaţia Bârladului – 73.159 de persoane, consumatorii de apă furnizată de Aquavas – 43.284 de persoane, volumul de apă vândut către populaţie – 377.081 mc, volumul de apă vândut la case – 368.752 mc, volumul total de apă vândută şi contorizată – 440.600 mc, costuri totale – 1.884.229 de lei, venituri totale – 1.941.819 lei, cheltuieli cu amenajarea şi întreţinerea puţurilor în anii 2013-2015 – 290.770,84 lei (din care 266.252,23 lei energie electrică şi 24.418,61 lei întreţinere şi reparaţii), debit mediu/puţ – 12 litri pe minut. Interesant este că preţul mediu al unui metru cub de apă furnizat de puţurile forate se ridică la 2,88 lei, în timp ce pentru apa care curge la robinetele bârlădenilor Aquavas încasează 4,25 lei/mc.